Istoricul localităţii

Cea mai veche atestare documentară a toponimicului Lăpuş, datează din 1070 şi se referă la râul "Lăpuş et fluenta Zamos" (Lăpuşul şi apa Şomeşului).
Documentele istorice, rostesc pentru întâia oară numele viitorului oraş Târgu Lăpuş în 1291.
Denumirea JOSEPLAPOS apare pentru prima dată într-un document din 1500 în legătură cu o localitate pe care documentele o vor numai MAGYAR LAPOS (Lăpuşul Unguresc), adică Târgu Lăpuş de astăzi.
În 1315 într-un document emis la Timişoara este menţionat Lăpuşul Românesc cu mine de aur şi argint aparţinător Ţării Lăpuşului (Terra Lapusensis)
Primul proprietar al teritoriului Ţări Lăpuşului cunoscut la 1315 a fost familia grofilor şi baronilor Banfby.
Între 1325 - 14205 sunt menţionate localităţile:
La 1325 un document atestă satele Rohia, Boiereni, Poiana Porcului şi o parte din Răzoare care formau un " voivodat" de vale, fapt dovedit prin misaşi numele unui voivod VALEA;
În 1331 - sunt menţionate satele Borcut şi Văleni;
În 1376 - satul Peteritea;
În 1393 - satul Damaskosfalva (Dămăcuşeni);
La sfârşitul sec. XV - Târgu Lăpuş şi unele sate din jur intră în posesiunile Moldovei în DOMENIUL CICEULUI - în timpul voievozilor moldoveni: Ştefan cel Mare, Bogdan şi Petru Rareş.
În anul 1529 Târgu Lăpuş este menţionat ca o poartă de apărare a Cetăţii Ciceului.
Alexandru Lăpuşneanu ca domn al Moldovei a stăpânit şi Ţara Lăpuşului - aparţinătoare Cetăţii Ciceu.
În 1552 - Alexandru Lăpuşneanu acordă dreptul de înfiinţare a localităţii Drăghia.
În 1583 Lăpuşul este proprietatea lui Zsigmond Balhary principele Ardealului.
În 1622 a fost înfiinţată la Târgu Lăpuş prima şcoală din zonă, a cărei clădire a fost distrusă de tătari în 1657.
La 1770 zona Lăpuşului făcea parte din comitatul Solnacului inferior, iar începând cu 1784 din comitatul Solnac-Dăbaca cu capitala la Dej.
În 1777 regina Maria Tereza dă această moşie a Lăpuşului Direcţiei de mine de la Baia Mare pe 99 de ani, adică până în 1876.
Sec. al XVIII lea - se produc transformări importante în viaţa economico, socială şi culturală a zonei.
Locuitorii Lăpuşului au participat la răscoala pirncipelui Francisc Rakozi II. Eroul local al răscoalei a fost "pribeagul" Pintea, numit apoi datorită faimei lui "VITEAZUL".
În 1821 la Târgu Lăpuş au fost înfiinţate două şcoli elementare confesionale: una românească şi una maghiară iar în 1858 a început construirea unei şcoli cu predare în limba germană.
După primul război mondial la Alba-Iulia are loc adunarea de la 1 decembrie 1918, la care au participat oameni din toate satele aparţinătoare Plăşii Lăpuşului.
La 5 decembrie 1918 - la Târgu Lăpuş în curtea şcolii confesionale greco-catolice situata în piaţa din Târgu Lăpuş a avut loc o întrunire a populaţiei din  Târgu Lăpuş şi împrejurimi.
Întrunirea a fost întreruptă de intervenţia gărzii maghiare din Regimentul 39 Debreţin, soldată cu un masacru.
În cinstea celor care şi-au jerfit viaţa pentru unire, pe locul unde a avut loc masacrul din 5 decembrie 1918 s-a ridicat un monument din granit având în vârf un vultur.
Pe soclu sunt gravate numele martirilor.
În cinstea rohienilor căzuţi în primul război mondial s-a ridicat în 1923 un monument "Gura Uliţei" din iniţiativa preotului Nicolae Gherman care este şi ctitorul mânăstirii Sfânta Ana din Rohia.
Reforma agrară din 1921 deşi cu caracter limitat a accelerat procesul dezvoltării capitalismului în mediul rural.
1918-1940 - Plasa Lăpuş a făcut parte din judeţul Someş.
La 30 august 1940 prin Dictatul de la Viena partea de Nord a Transilvaniei a fost alipită Ungariei hortiste.
În 1941 - apar organizaţii de rezistenţă în părţile Chioarului şi Lăpuşului ca o reacţie împotriva exploatării maghiare.
În 1944 - odată cu eliberarea întregului teritoriu românesc este eliberată şi zona Lăpuş.
Între 1945 - 1951 - are loc reforma agrară, mulţi ţărani au fost împroprietăriţi.
După alegerile din 1946 se instaurează regimul comunist în România.
În 1958 - s-a trecut la colectivizarea agriculturii.
În 1947-1968 - ţara Lăpuşului forma raionul Lăpuş din regiunea
În 1968 - localitatea Târgu Lăpuş a fost declarat oraş şi încadrat în judeţul Maramureş (îîmpreună cu 13 sate din jur).
Până în 1989 în România a domnit regimul comunist, care a declanşat în toate zonele ţării o criză profundă în toate domeniile de activitate.
După 1989 - s-a trecut la o societate democratică.