Economia

 Gradul de dezvoltare economică
Deşi oraşul Târgu Lăpuş este centrul polarizator al întregii Depresiuni a Lăpuşului, dezvoltarea sa economică este deficitară, mai ales că în trecut zona avea un pronunţat caracter de economie bazată pe industria extractivă care s-a restrâns dramatic până la dispariţie.
Numărul de companii înregistrate în Târgu Lăpuş şi în satele aparţinătoare la nivelul lunii august 2013 era de 259, dar doar 215 dintre acestea şi-au înregistrat situaţii financiare la finalul anului 2012, ultima perioadă pentru care bilanţurile companiilor sunt publice. Restul societăţilor comerciale fie nu şi-au depus bilanţul, deşi sunt încă în activitate, fie au fost înfiinţate în anul 2013. Dintre firmele care şi-au depus bilanţul doar 29 aveau cifre de afaceri mai mari de 1 milion de lei pe an, în timp ce 96 de firme (45%) înregistrau cifre de afaceri mai mici de 100.000 lei pe an, nivel ce nu poate asigura performanţă economică sau rentabilitate notabilă.
Societăţile comerciale din oraşul Târgu Lăpuş după cifra de afaceri la 31 decembrie 2012
Cifra de afaceri
(decembrie 2012) Număr firme % în total
0 - 100.000 ron 96 45%
100.001 - 1.000.000 ron 63 29%
1.000.001 - 10.000.000 ron 90 42%
>10.000.000 ron 27 13%
Total 215 100%
Sursa: CD Lista Firme Profesional 2013, calcule proprii
Aşadar, pentru o comunitate de aproape 13.000 de locuitori, cum este oraşul Târgu Lăpuş, numărul de companii este redus şi nu asigură necesarul de locuri de muncă, astfel că activitatea economică din zonă este departe de a-şi atinge potenţialul real. Mai mult, dintre cele 215 firme care şi-au depus bilanţurile la finalul anului 2012, doar 126 (59%) aveau înregistrat cel puţin un angajat, restul firmelor declarându-se cu zero angajaţi, ceea ce ar echivala cu munca benevolă depusă de asociaţii firmei, fără a-şi face contract cu societatea. În total acestea angajau un număr de 2.421 de persoane, sau mai puţin de 19% din populaţia totală a unităţii administrativ - teritoriale sau aproape 27% din populaţia în vârstă de muncă din Târgu Lăpuş (deşi printre angajaţii lor pot fi şi locuitori ai UAT - urilor vecine). Aceste ponderi foarte reduse ale numărului de angajaţi în totalul populaţiei sunt, pe de-o parte, un indicator clar al dezvoltării economice deficitare a zonei (care a condus şi la o migraţie importantă a forţei de muncă tinere în centrele urbane mai dezvoltate sau chiar în străinătate), şi, pe de altă parte, un indiciu privind practica muncii nefiscalizate şi nedeclarate.
În ceea ce priveşte domeniile principale de activitate ale firmelor din oraşul Târgu Lăpuş, cele mai multe dintre acestea prestează activităţi de comerţ, respectiv 72 de companii, reprezentând 28% din total, urmate de domeniul transporturilor de marfă şi de călători (46 de companii - 18% din total), de industrie (46 de companii, dintre care 41 în industria prelucrătoare) şi de alte servicii (39 de companii).
Clasamentul domeniilor de activitate după numărul de firme este fundamental diferit faţă de clasamentul după cifra de afaceri totală realizată. După acest indicator pe primul loc se clasează industria, prin componenta sa de industrie prelucrătoare care realizează 79% din întreaga cifră de afaceri realizată în Târgu Lăpuş, respectiv puţin peste 315 milioane de lei, la nivel de decembrie 2012. Mai mult, 68% din CA a oraşului este realizată de o singură companie, SC Taparo SA, cu activităţi în fabricarea mobilei. Al doilea domeniu de activitate, după CA realizată, este cel al serviciilor, cu 17% din CA oraşului (peste 65 milioane lei), urmat de comerţ care a înregistrat o CA totală de 43 milioane de lei, reprezentând 11% din CA realizată.
Chiar dacă structura cifrei de afaceri realizate în oraşul Târgu Lăpuş pare a fi semn al unei dezvoltări economice sănătoase, comparativ cu valorile absolute realizate şi cu populaţia totală a oraşului, aceasta este un indiciu al dezvoltării economice limitate şi al bazării excesive pe o singură industrie, respectiv industria lemnului şi a mobilei. În acest context aceasta a luat, în prezent, locul industriei extractive de dinainte de anii '90, fără a putea însă acoperi întreg golul pe care închiderea exploataţiilor miniere l-a lăsat în zona Lăpuşului.
Societăţile comerciale din oraşul Târgu Lăpuş pe domeniu de activitate, august 2013 (date financiare la 31 decembrie 2012)
Domeniu de activitate Societăţi comerciale Angajaţi Cifră de Afaceri totală Profit total
Nr. % din total Nr. % din total Ron % din total Ron % din total
Exploatare forestieră 2 0,8% 21 0,9% 2.690.277 0,7% 29.164 0,4%
Industrie extractivă 5 1,9% 11 0,5% 676.537 0,2% 160.018 2,3%
Industrie prelucratoare 41 15,8% 1.679 69,4% 315.074.874 79,2% 4.626.773 67,2%
Construcţii 39 15,1% 239 9,9% 13.640.074 3,4% 400.285 5,8%
Comerţ 72 27,8% 238 9,8% 43.005.943 10,8% 1.070.443 15,5%
Transport 46 17,8% 104 4,3% 11.852.250 3,0% 167.746 2,4%
Hoteluri şi restaurante 15 5,8% 59 2,4% 4.960.947 1,2% 30.049 0,4%
Alte servicii 39 15,1% 70 2,9% 5.820.549 1,5% 400.910 5,8%
TOTAL 259 100% 2.421 100% 397.721.451 100% 6.885.388 100%
Sursa: CD Lista Firme Profesional 2013, calcule proprii

În ceea ce priveşte distribuţia firmelor din UAT Târgu Lăpuş pe localităţi, se constată că cele mai multe dintre acestea se găsesc în localitatea urbană: 194 de firme, respectiv 75% din numărul total, urmate de satele Răzoare (20 firme - 8% din total), Rogoz şi Dămăcuşeni (13 firme - 5% din total), restul satelor având mai puţin de 5 firme înregistrate, iar satele Cufoaia, Groape şi Inău nicio firmă înregistrată. În ceea ce priveşte CA şi profitul înregistrat, cea mai bine reprezentată localitate este satul Borcut unde îşi are sediul SC Taparo SA şi unde se realizează 68% din cifra de afaceri şi 50% din profitul din UAT Tg. Lăpuş. Cele 194 companii din localitatea Târgu Lăpuş realizează 28% din CA şi 41% din profitul oraşului, cele 13 firme din satul Rogoz realizează 1,2% din CA şi 4% din profitul total, cele 13 firme din Dămăcuşeni realizează 1,1% din CA şi 1,5% din profitul înregistrate, restul localităţilor rurale contabilizând mai puţin de 1% fiecare din CA şi profitul total realizate la nivel de UAT.
Societăţile comerciale din oraşul Târgu Lăpuş pe localităţi, august 2013 (date financiare la 31.12.2012)
Localitate Număr firme Cifra de Afaceri
(lei) Profit total
(lei) Număr angajaţi
Boiereni 1 0,4% 168.600 0,0% 7.179 0,1% 4 0,2%
Borcut 4 1,5% 270.673.233 68,1% 3.466.867 50,4% 916 37,8%
Dămăcuşeni 13 5,0% 4.350.234 1,1% 106.143 1,5% 32 1,3%
Dobricu Lăpuşului 1 0,4% 126.195 0,0% 205 0,0% 3 0,1%
Dumbrava 4 1,5% 2.221.560 0,6% 69.751 1,0% 34 1,4%
Fântânele 3 1,2% 184.751 0,0% 0 0,0% 0 0,0%
Răzoare 20 7,7% 2.585.554 0,7% 30.125 0,4% 40 1,7%
Rogoz 13 5,0% 4.873.744 1,2% 284.477 4,1% 69 2,9%
Rohia 5 1,9% 1.270.881 0,3% 76.360 1,1% 10 0,4%
Stoiceni 1 0,4% 41.071 0,0% 5.454 0,1% 0 0,0%
Târgu Lăpuş 194 74,9% 111.225.628 28,0% 2.838.827 41,2% 1.313 54,2%
Total 259 100% 397.721.451 100% 6.885.388 100% 2.421 100,0%
Sursa: CD Lista Firme Profesional 2013, calcule proprii
Conform ultimelor date disponibile din bilanţurile de final de an ale companiilor, respectiv datele la decembrie 2012, pe raza oraşului Târgu Lăpuş erau înregistraţi un număr de 2.421 de angajaţi, dintre care marea majoritate lucrau în industrie. Astfel, industria prelucrătoare angaja un număr de 1.679 de persoane, dintre care 1.362 lucrau în industria mobilei (914 la cea mai mare companie), iar 170 în prelucrarea lemnului. Următoarele domenii de activitate ca şi număr de angajaţi sunt domeniul construcţiilor şi cel al comerţului, care au înregistrat un număr mediu de 239 de angajaţi, respectiv 238 de angajaţi, în 2012 (10% din total), urmate de transport, cu 104 de angajaţi şi 4% din total, toate celelalte domenii angajând în total 7% din personalul din zonă.
În plus, dintre cele 215 companii din UAT Târgu Lăpuş care aveau angajaţi în decembrie 2012, marea majoritate aveau sub 10 angajaţi (189 de firme sau 88% din angajatori), 21 aveau între 11 şi 50 de angajaţi (10% dintre angajatori) şi doar 5 companii aveau peste 50 de angajaţi: Taparo SA, Sofa Works SRL (care activează în industria mobilei), Gricon SRL din domeniul construcţiilor, Vestindustri SRL (care are activităţi în domeniul prelucrării lemnului) şi SCC Consumcoop Târgu Lăpuş (care se ocupă de comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzare predominantă de produse alimentare).
Societăţile comerciale din oraşul Târgu Lăpuş după numărul de salariaţi la 31 decembrie 2012
Număr angajaţi
(decembrie 2012) Număr firme % în total
0 89 41%
1 - 10 100 47%
11 - 50 21 10%
Peste 51 5 2%
Total 215 100%
Sursa: CD Lista Firme Profesional 2013, calcule proprii
În aceste condiţii, numărul mediu de şomeri prezenţi în statisticile AJOFM Maramureş are relevanţă limitată, nefiind definitoriu pentru situaţia locuitorilor fără un loc de muncă, ci pentru cea a locuitorilor care şi-au pierdut recent locul de muncă şi încă primesc indemnizaţie de şomaj, după expirarea acestei perioade ieşind din statistici. Totuşi, în această statistică este cuprins impactul crizei economice din 2008 şi reducerea activităţii mai multor societăţi, persoanele afectate de aceste evenimente fiind înregistrate ca şomeri până în anul 2010, ieşind apoi din statistici. Astfel, în anul 2007 şi 2008 numărul şomerilor a fost de 145, respectiv 200 de şomeri, apoi numărul acestora a continuat să urce de la 216 şomeri în anul 2009, la 247 în 2010, pentru ca din 2011 să scadă mai mult chiar decât valorile din perioada 2007 - 2008, ajungând la 75 de şomeri în 2013.

Numărul mediu de şomeri din oraşul Târgu Lăpuş luna iunie, 2007- 2013

Sursa: AJOFM Maramureş
Cele mai mari 10 companii din oraşul Târgu Lăpuş, după cifra de afaceri, au realizat, în anul 2012, 83% din cifra de afaceri, angajând, în acelaşi timp, 70% din salariaţii unităţii administrativ - teritoriale, ceea ce reflectă un grad de concentrare major a activităţii economice din Târgu Lăpuş. Acestea au activităţi în domeniul fabricării mobilei (2 companii), construcţiilor (1 companie), prelucrării lemnului (1 companie), comerţului cu amănuntul (3 nespecializat şi o farmacie) şi cu ridicata (1 companie), dar şi în domeniul fabricării hârtiei (1 companie).
Top 10 companii din Târgu Lăpuş după Cifra de Afaceri, dec. 2012
Nr. Nume companie Localitate Domeniu de activitate Cifra de Afaceri (lei) Număr angajaţi
1. Taparo SA Borcut Fabricarea mobilei 270.592.611 914
2. Sofa Works SRL Târgu Lăpuş Fabricarea mobilei 23.945.766 448
3. Gricon SRL Târgu Lăpuş Lucrări de construcţii 7.689.377 115
4. SCC Consumcoop Târgu Lăpuş Târgu Lăpuş Comerţ cu amănuntul 7.172.687 62
5. Fundamental Com SRL Târgu Lăpuş Comerţ cu amănuntul 4.151.979 16
6. Rangaz Oil Târgu Lăpuş Comerţ cu ridicata 3.308.339 7
7. Molnar SRL Târgu Lăpuş Comerţ cu amănuntul 3.103.489 27
8. Vestindustri SA Târgu Lăpuş Tăierea şi rindeluirea lemnului 3.085.945 70
9. LBC Pack SRL Târgu Lăpuş Fabricarea hârtiei 2.984.628 21
10. Menthae SRL Târgu Lăpuş Comerţ cu amănuntul 2.932.312 6
Sursa: CD Lista Firme Profesional 2013, calcule proprii
În oraşul Târgu Lăpuş nu există investiţii străine majore, care să permită dezvoltarea economică a zonei. Până în luna august 2013, pe raza oraşului au fost înregistrate 5 firme care aveau în componenţa capitalurilor şi capital străin, însă fără a avea un potenţial major de business sau de creare de locuri de muncă. Mai jos se găsesc principalii indicatori cu privire la acestea, datele financiare fiind conforme cu bilanţurile firmelor, din decembrie 2012, depuse la Administraţia Financiară.
Companiile cu capital străin din UAT Târgu Lăpuş
Nr. Nume companie Localitate Domeniu de activitate Cifra de Afaceri (lei) Număr angajaţi
1. Fast Impex SRL Târgu Lăpuş Comerţ cu amanuntul 355.884 4
2. Rom Hair Import Export SRL Târgu Lăpuş Fabricarea altor articole textile 320.047 15
3. Mar Tina SRL Borcut Baruri şi activităţi de servire a băuturilor 76.780 2
4. Arşiţa SRL Târgu Lăpuş Construcţii - -
5. Ecovira SRL Târgu Lăpuş Recuperarea materialelor - -
Sursa: CD Lista Firme Profesional 2013, calcule proprii
Însă, pentru a încuraja investiţiile importante pe teritoriul oraşului Târgu Lăpuş, Consiliul Local Târgu Lăpuş acordă investitorilor care realizează investiţii de peste 500.000 euro, scutiri de la plata impozitelor pe clădiri şi terenuri pe o perioadă de până la 5 ani.
Această schemă de sprijinire a investiţiilor şi creare de noi locuri de muncă poate fi completată cu facilităţi acordate tinerilor, în mod special pentru a-i stimula să rămână sau să se întoarcă în oraş şi a valorifica pe termen lung potenţialul local. Dintre facilităţile acordate tinerilor menţionăm:
- Concesionare de teren;
- Participare gratuită sau parţial finanţată la cursuri de management şi antreprenoriat;
- Susţinere pentru dezvoltarea formelor de asociere şi implict pentru creşterea competitivităţii produselor locale şi a capacitaţii de negociere.
Pe lângă cele 259 de societăţi comerciale, în Târgu Lăpuş există şi un număr important de entităţi fără personalitate juridică (Persoane Fizice Autorizate, Întreprinderi Individuale şi Întreprinderi Familiale) care beneficiază de o procedură simplificată de înregistrare, autorizare şi desfăşurare a activităţii economice, precum şi de un număr redus de documente contabile necesare. De asemenea, regimul fiscal aplicat acestor entităţi este mai avantajos din punctul de vedere al impozitării, contabilitatea este mult simplificată, iar costurile pe care le presupune atât înregistrarea cât şi derularea activităţii sunt mai reduse. Pe de altă parte, pentru a-şi putea desfăşura activitatea ca P.F.A., I.I. şi I.F. este necesar ca titularul întreprinderii să aibă o calificare în domeniul în care activează entitatea, şi din cauza faptului că aceasta nu are personalitate juridică, el răspundere personal cu tot patrimoniul propriu pentru entitate.
Dintre cei 310 de întreprinzători din Târgu Lăpuş care şi-au înregistrat entităţi fără personalitate juridică până în luna iunie 2013, majoritatea desfăşoară activităţi în domeniul comerţului (91 de întreprinzători) şi în domeniul serviciilor (84 de întreprinzătorii), 50 de întreprinderi desfăşoară activităţi în agricultură, 42 au activităţi în industria prelucrătoare, 25 sunt înregistrate în domeniul hotelurilor şi al restaurantelor, 14 în domeniul construcţiilor, iar 4 lucrează în transport.
Entităţi fără personalitate juridică în oraşul Târgu Lăpuş (iunie, 2013)
Domeniu de activitate Nr. % în total
Agricultură 50 16,13%
Industrie prelucrătoare 42 13,55%
Construcţii 14 4,52%
Comerţ 91 29,35%
Transport 4 1,29%
Hoteluri şi restaurante 25 8,06%
Servicii 84 27,10%
Total 310 100%
Sursa: Oficiul Registrului Comerţului Maramureş
Din păcate nu există statistici clare cu privire la rezultatele financiare şi la numărul de angajaţi ai acestor entităţi fără personalitate juridică, astfel încât nu se poate aprecia volumul de afaceri pe care acestea îl generează şi nici forţa de muncă pe care o ocupă, însă practica ultimilor ani arată că în cazul acestor forme de organizare în general înregistrările contabile sunt minime, la fel ca şi numărul de angajaţi oficiali. În plus, pe lângă acestea este şi categoria persoanelor ocupate în agricultura de subzistenţă care, de asemenea, nu se regăsesc în nicio statistică relevantă.
Principalele probleme de ordin economic la nivelul orașului sunt:
- Caracterul izolat al Țării Lăpuşului, datorat drumurilor județene și comunale ce duc către arii fără activități economice și implict fără locuri de muncă pentru locuitorii săi;
- Numărul mic de companii şi de locuri de muncă comparativ cu populaţia;
- Dependenţa ridicată a zonei de câteva companii: cea mai mare companie realizează 53% din CA şi angajează 42% din salariaţii UAT, în timp ce primele 10 companii realizează 85% din cifra de afaceri şi angajează 70% din salariaţii UAT;
- Lipsa facilităților pentru investitorii mici şi medii care să încurajeze crearea de IMM-uri;
- Forță de muncă slab calificată, în majoritate cu specializări de prelucrarea lemnului și filatură, ceea ce limitează opţiunile de angajare, dar şi de dezvoltare de noi companii;
- Migrația mare a forței de muncă tinere, în special în străinătate.
 Caracterizarea sectorului primar
   Industria extractivă
Dezvoltarea industrială accelerată din perioada comunismului şi practica creării de zone mono - industriale competitive, doar pe domeniul lor de activitate, a făcut ca economia din zona oraşului Târgu Lăpuş să se bazeze pe sectorul primar, cu precădere pe industria extractivă axată pe extracţia minereurilor de fier, mangan şi bentonită. După anul 1990, însă, industria extractivă a cunoscut o scădere dramatică a activităţii şi deci a numărului de salariaţi, ca urmare a scăderii cererii pentru materiile prime extrase, dar şi a lipsei de competitivitate pe care utilajele tehnologice vechi şi uzate moral şi economia planificată o adusese acestei zone.
Pe raza unităţii administrativ-teritoriale Târgu Lăpuş funcţionau mai multe secţii ale unor societăţi din acest domeniu, după cum urmează:
- Exploataţia Minieră Răzoare (parte a SC Cominex Nemetaliere Cluj) care în 1990 avea 188 de angajaţi la secţia de extracţie a minereurilor de fier şi mangan şi 141 de angajaţi în secţia de extracţie a minereului de bentonită şi la care s-a închis exploataţia din subteran în 1998 şi cea de la suprafaţă în 2002.
- Întreprinderea de Prospecţiuni şi Explorări Geologice Maramureş (CUARŢ) care avea 2 sectoare pe raza localităţii Răzoare, unde au existat puţuri, galerii şi suitori, fiind angajate 218 persoane, disponibilizate în totalitate până în anul 1995.
În plus, locuitorii acestor zone lucrau şi la Exploataţiile Miniere de la Cavnic şi de la Băiuţ, în urma reducerii activităţii acestora şi a disponibilizărilor colective un număr de peste 200 de persoane pierzându-şi locurile de muncă în anul 1997.
După închiderea exploataţiilor miniere de care zona era foarte dependentă, singurele activităţi din domeniul industriei extractive sunt cele de extracţie a pietrei ornamentale, a pietrişului şi a turbei. În prezent, pe raza UAT Târgu Lăpuş funcţionează:
- 3 firme cu activitate de extracţie a pietrei ornamentale şi de construcţii (două în Târgu Lăpuş şi una în Rohia), dintre care doar una şi-a înregistrat activitatea în 2012, dispunând de 6 angajaţi şi de o cifra de afaceri de peste 332.000 ron;
- 1 firmă cu activitate de extracţie a nisipului şi pietrişului, înregistrată în localitatea Târgu Lăpuş şi având 5 angajaţi şi o cifra de afaceri de peste 340.000 ron;
- 1 firmă cu activitate de extracţie a turbei, înregistrată în Târgu Lăpuş, dar fără activitate economică notabilă şi fără angajaţi în 2011;

5.2.2. Exploatarea lemnului
Oraşul Târgu Lăpuş beneficiază de o situaţie foarte favorabilă în ceea ce priveşte fondul forestier, având pe teritoriul său administrativ un total de 7.771 hectare de pădure care acoperă aproape 33% din suprafaţa totală a oraşului, ceea ce situează oraşul pe locul 10 în judeţ. La nivel de localitate, cele mai mari suprafeţe cu pădure se găsesc în localităţile Târgu Lăpuş (1.245 ha), Boiereni (990 ha), Rohia (865 ha), Răzoare (565 ha), Fântânele (560 ha), Inău (530 ha) şi Groape (515 ha). De asemenea, 8 dintre localităţile componente ale unităţii administrativ - teritoriale au peste 35% din suprafaţa totală acoperită de păduri: Fântânele (35,1%), Cufoaia (38,1%), Rohia (38,7%), Răzoare (38,9%), Stoiceni (39%), Dobricu Lăpuşului (39,9%), Boiereni (42,6%) şi Groape (77,9%) şi doar 2 localităţi au mai puţin de 20% din suprafaţă acoperită de păduri: Dumbrava (17,9%) şi Rogoz (13,3%).
Vegetația lemnoasă este reprezentată în principal de păduri de fag, care acoperă suprafețe mari din regiunea deluroasă, la care se adaugă pâlcuri de păduri de stejar, paltin, carpen, plop, mesteacăn, frasin și gorun, şi pe alocuri răşinoase. La liziera pădurii se găsesc un număr mare de specii de arbuști: măceş, alun, porumbar, cătină, corni, iar de-a lungul văilor se întâlneşte arinul, răchita roșie și socul.
Având în vedere existenţa acestui fond forestier însemnat, activităţile care au la bază exploatarea lemnului s-au dezvoltat intens în zona Lăpuşului, tăierea şi rindeluirea lemnului, alături de fabricarea mobilei fiind unele dintre cele mai bine reprezentate ramuri economice de aici. În ceea ce priveşte strict activitatea de exploatare forestieră, fără componenta de prelucrare a lemnului, pe raza UAT sunt înregistrate 2 societăţi comerciale cu această activitate: V.C.M Prod Impex SRL din Târgu Lăpuş (21 salariaţi şi 2,6 milioane ron CA la dec. 2012) şi Dac Holz SRL din Dămăcuşeni. Situaţia companiilor care prestează activităţi de prelucrare a lemnului, pe lângă exploataţia forestieră, va fi tratată la capitolul de industrie prelucrătoare.
Un aspect problematic pe care îl cauzează activitatea de exploatare a lemnului este fluxul intens de mașini de mare tonaj care transportă lemnele de la locul de exploatare către unităţile prelucrătoare aflate în raza urbană. Pentru a ajunge la locul de prelucrarea a lemnului sau pentru a transporta buștenii către alte destinaţii, aceste autovehicule trebuie să străbată zona centrală a orașului pe singurul pod între cele 2 maluri ale Lăpuşului, îngreunând în mare măsură traficul. În acest context, proiectul de realizare a unei centuri ocolitoare a oraşului şi de construire a încă unui pod peste râul Lăpuş va avea un impact favorabil real în fluidizarea traficului.

    Agricultura
Agricultura reprezintă unul dintre sectoarele de bază ale economiei din zona Lăpuşului, oraşul Târgu Lăpuş beneficiind de o poziţiei strategică în ceea ce priveşte fondul funciar disponibil, dar şi condiţiile de sol şi climă în special de pe valea Lăpuşului care favorizează cultura plantelor. Cu toate acestea, la nivel de luna august 2013, în zonă nu era înregistrată nicio societate comercială cu domeniu de activitate cultura plantelor sau creşterea animalelor, ceea ce reflectă organizarea precară a acestui domeniu, gradul mare de fărâmiţare a terenurilor şi practica răspândită a agriculturii de subzistenţă.
Pe de altă parte, însă, oraşul Târgu Lăpuş se clasează pe primul loc în judeţ în ceea ce priveşte suprafaţa agricolă (15.895 ha, reprezentând 64% din suprafaţa totală a oraşului), suprafaţa arabilă (3.703 ha, 15% din suprafaţa oraşului) şi suprafaţa acoperită cu fâneţe (5.437 ha, 22% din suprafaţa oraşului) şi pe locul 2 în ceea ce priveşte suprafaţa acoperită cu păşuni (6.752 ha, reprezentând 27% din suprafaţa totală).
Astfel, se conturează clar avantajele competitive pe care oraşul Târgu Lăpuş şi le poate dezvolta la nivel judeţean şi chiar regional în ceea ce priveşte activitatea de creştere a animalelor şi de cultură a plantelor. Mai mult, având în vedere aceste aspecte, agricultura este listată în Planul de Dezvoltare a Judeţului Maramureş ca şi sector prioritar pentru oraşul Târgu Lăpuş.
Localităţile unde terenul arabil este cel mai bine reprezentat sunt cele de pe valea râului Lăpuş, respectiv Târgu Lăpuş (665 ha, 14,6% din suprafaţa localităţii), Rogoz ( 702 ha, 37% din suprafaţa localităţii), Dămăcuşeni (434 ha, 26% din suprafaţa localităţii), Răzoare (250, 17% din suprafaţa localităţii), dar şi satul Rohia care dispune de 333 ha de teren arabil ce reprezintă aproape 15% din suprafaţa totală a localităţii.
Culturile utilizate aici sunt în general mai puţin pretenţioase şi rezistente la climatul rece de depresiune: porumb, păioase, cartofi, plante de nutreţ. Legumele sunt cultivate mai ales în Valea Lăpuşului şi în cantităţi care să asigure doar o parte din necesarul local, condiţiile de mediu nefiind proprice pentru producţii mari, excedentare.
Viile şi livezile nu sunt favorizate de soluri şi de modelele de circulaţie a aerului din teritoriul administrativ al oraşului Târgu Lăpuş, astfel că ele ocupă suprafeţe mici de teren (aproximativ 3 ha), pomii fiind plantaţi, mai degrabă, în grădinile familiale pentru uzul propriu şi mai puţin în livezi cu scop economic.
Pe de altă parte, terenurile extinse acoperite de păşuni şi fâneţe pot face din oraşul Târgu Lăpuş un pol al activităţii de creştere a animalelor din zonă. Din acest punct de vedere, câteva sate au o poziţie favorabilă netă, având în vedere suprafeţele ocupate cu astfel de vegetaţie: Târgu Lăpuş (2.643 ha, 58% din suprafaţa oraşului), Boiereni (1.275 ha, 55% din suprafaţa totală), Rohia (1.039 ha, 46% din suprafaţa totală), Borcut (982 ha, 62% din suprafaţa totală), Rogoz (931 ha, 49% din suprafaţa localităţii), însă toate celelalte localităţi (cu excepţia satului Groape, împădurit în proporţie de 78%) prezintă fâneţe şi păşuni extinse care depăşesc 400 de hectare în toate cazurile.
Pentru suprafeţele de păşuni din proprietatea oraşului, Primăria este beneficiară a unor măsuri de agro -mediu, utilizând subvenţiile pentru lucrări de întreţinere şi curăţare, despădurire şi întreţinere a drumurilor agricole de pe proprietatea sa, localnicii folosind în schimb aceste terenuri în regim de „păşune comunală". Pe de altă parte, acolo unde terenurile sunt în proprietatea privată a localnicilor, lucrările de întreţinere şi de curăţare a zonelor lipsesc în mare parte.
Fondului funciar al unităţii administrativ teritoriale Târgu Lăpuş pe localităţi componente
Nr. crt. Localitatea Total (ha) Din care:
Arabil (ha) Fâneţe (ha) Păşuni (ha) Păduri (ha)
1. Boiereni 2.325 60 730 545 990
2,6% 31,4% 23,4% 42,6%
2. Borcut 1.578 246 350 632 350
15,6% 22,2% 40,1% 22,2%
3. Cufoaia 1.114 125 185 380 424
11,2% 16,6% 34,1% 38,1%
4. Dămăcuşeni 1.659 434 455 364 406
26,2% 27,4% 21,9% 24,5%
5. Dumbrava 672 121 240 191 120
18,0% 35,7% 28,4% 17,9%
6. Dobricul Lăpuşului 1.115 150 328 192 445
13,5% 29,4% 17,2% 39,9%
7. Fântânele 1.594 217 303 514 560
13,6% 19,0% 32,2% 35,1%
8. Groape 661 32 52 62 515
4,8% 7,9% 9,4% 77,9%
9. Inău 1.610 230 417 433 530
14,3% 25,9% 26,9% 32,9%
10. Răzoare 1.454 250 219 420 565
17,2% 15,1% 28,9% 38,9%
11. Rogoz 1.883 702 390 541 250
37,3% 20,7% 28,7% 13,3%
12. Stoiceni 1.144 138 288 272 446
12,1% 25,2% 23,8% 39,0%
13. Rohia 2.237 333 386 653 865
14,9% 17,3% 29,2% 38,7%
14. Târgu Lăpuş 4.553 665 1.090 1.553 1.245
14,6% 23.9% 34,1% 27,3%
Total 23.599 3.703 5.433 6.752 7.711
15,7% 23.0% 28,6% 32,7%
Sursa: INS
Totuşi, în ciuda suprafeţelor extinse de păşuni şi fâneţe, acestea corespund zonelor colinare, ceea ce le face să aibă calităţi nutritive medii, fiind, astfel, necesară exploatarea unor specii de animale bine adaptate la aceste condiţii: vaci din rase mixte sau de carne, bivoliţe, oi şi capre. Spre exemplu, în trecut au existat tentative de aclimatizare şi de creştere a unor vaci de lapte din rase internaţionale în această zonă, dar acestea nu s-au putut adapta condiţiilor de mediu şi au avut performaţe scăzute, generând în plus şi cheltuieli ridicate cu hrana.
Conform Recensământului General Agricol din anul 2010, ultima cercetare statistică de asemenea anvergură, efectivul total de animale din localităţile componente ale oraşului Târgu Lăpuş era format din 3.080 bovine, 7.527 ovine, 1.075 caprine, 3.051 porcine, 22.930 păsări, 468 cabaline şi 1.381 de familii de albine.
Efective totale mai mari de bovine se regăsesc în localităţile Rogoz (556 de animale, respectiv app. 15% din efectivul total al oraşului), Târgu Lăpuş (352 de bovine, 9% din total), Borcut (316 bovine, 8% din total), Inău (267 bovine), Rohia (266 animale) şi Dobricu Lăpuşului (242 animale). Rasele de bovine crescute în zonă sunt mai ales Bruna de Maramureş şi Bălţată Românească şi metişii acestora, acestea fiind rase rezistente şi bine adaptate condiţiilor de mediu, hranei disponibile şi exploataţiilor de dimensiuni mici.
De asemenea, în unele gospodării se mai cresc bivoliţe care dau un lapte cu procent mai ridicat de grăsimi decât laptele de vacă, mai hrănitor şi mai sărac în colesterol. Numărul acestor animale a scăzut în ultimii ani, pe de-o parte, din cauza lipsei unei cote de lapte pentru bivoliţă şi a lipsei punctelor de desfacere care a descurajat creşterea lor în scop economic, şi, pe de altă parte, temperamentului nervos al acestor animale care a făcut să se renunţe la creşterea lor pe măsura desfiinţării gospodăriilor tradiţionale deţinute de persoane în vârstă.
Cele mai importante efective de ovine la nivelul teritoriului administrativ al oraşului Târgu Lăpuş se găsesc în localităţile Târgu Lăpuş (1.302 ovine, respectiv 17% din efectivul total), Rogoz (1.232 de ovine, 16% din efectivul total) şi Dobricul Lăpuşului (1.195 de ovine, 16% din efectivul total), aici existând şi exploataţii economice organizate (stâne) de dimensiuni mai mari. De asemenea, efective de peste 500 de ovine se găsesc şi în satele Inău, Fântânele, Dămăcuşeni şi Rohia.
Comparativ cu ovinele, efectivele de caprine sunt mult reduse, respectiv 1.075 de animale, pe teritoriul oraşului şi în satele aparţinătoare neexistând exploataţii de mari dimensiuni pentru această specie. Efective de peste 100 de animale se găsesc doar în Rogoz (311 animale - 29% din total), Târgu Lăpuş (160 animale -15% din total), Rohia (111 animale - 10% din total), Dobricu Lăpuşului (109 animale) şi Dămăcuşeni (106 animale).
Efectivele de porcine, pe de altă parte, reflectă obiceiurile de creştere a acestor animale aproape în fiecare gospodărie rurală pentru uzul familiei. Cele mai mari efective conform RGA 2010 se găseau în Rogoz (636 de animale), Răzoare (424 animale) şi Târgu Lăpuş (337 de animale).
Numărul de păsări reflectă, de asemenea, obiceiurile populaţiei de creştere a acestora în gospodăriile rurale sau chiar în zonele de case din mediul urban în principal pentru uzul propriu al familiei şi surplusul de produse pentru comercializare. Efectivul total conform RGA 2010 era de aproape 23.000 de păsări, cele mai mari efective fiind înregistrate în Târgu Lăpuş (peste 5.000 de animale), Rogoz (peste 3.500 de animale), Răzoare (peste 2.700 de animale) şi Dămăcuşeni (peste 2.200 de animale).
În lipsa unor facilităţi de agrement răspândite care să justifice creşterea cabalinelor, numărul acestora este un indicator al agriculturii de subzistenţă, care utilizează forţa animalelor pentru diferite munci ale câmpului şi pentru activităţi de transport cu tracţiune animală. Cel mai mare număr de cabaline se înregistrau în Rogoz (114), Târgu Lăpuş (69), Dămăcuşeni (58) şi Rohia (37).
Albinăritul este de asemenea o ocupaţie răspândită în teritoriul administrativ al oraşului Târgu Lăpuş având în vedere existenţa unei vegetaţii poliflore de păşune şi fâneţe bogate, dar şi apropierea oraşului de bazine pomicole şi zone naturale nepoluate foarte potrivite pentru albinărit. Această ocupaţie este practicată în localităţile Târgu Lăpuş (805 familii de albine), Stoiceni (138 familii de albine), Borcut (93 familii), Rogoz (90 familii), Răzoare (81 de familii), Dămăcuşeni (72 familii), Inău (52 familii), Dobricu Lăpuşului (40 familii) şi Dumbrava (10 familii).
Efectivul de animale din localităţile componente ale oraşului Târgu Lăpuş, 2010
Localitate Nr. gospodării agricole Bovine Ovine Caprine Porcine Păsari Cabaline Familii de albine Persoane care au lucrat în agricultură
Nr. % în populaţie
Târgu Lăpuş 1.380 352 1.302 160 337 5.091 69 805 2.468 48%
Boiereni 205 140 365 40 123 1.048 24 0 342 99%
Borcut 199 316 404 38 200 1.388 19 93 361 81%
Cufoaia 89 124 307 73 138 675 9 0 170 85%
Dămăcuşeni 350 130 544 106 150 2.259 58 72 667 74%
Dobricul Lăpuşului 198 242 1.195 109 194 1.248 32 40 327 82%
Dumbrava 91 144 224 5 81 596 10 10 172 99%
Fântânele 126 136 566 90 127 680 32 0 267 99%
Groape 34 44 72 3 27 161 5 0 62 87%
Inău 173 267 626 13 184 863 20 52 280 98%
Răzoare 346 162 12 2 424 2.703 11 81 703 70%
Rogoz 487 556 1.232 311 636 3.512 114 90 913 71%
Rohia 310 266 543 111 261 1.871 37 0 611 96%
Stoiceni 129 201 135 14 169 835 28 138 238 94%
TOTAL 4.117 3.080 7.527 1.075 3.051 22.930 468 1.381 7.581 67%
Sursa: Recensământul General Agricol, 2010
Totuşi, în general aici se practică agricultură de subzistenţă, în exploataţii agricole divizate care cultivă suprafeţe de 1 - 2 hectare şi care au maxim 3 - 4 vaci, câteva oi şi câţiva porci, crescute mai ales pentru uzul familiei şi doar surplusul fiind comercializat.
În ciuda faptului că în oraşul Târgu Lăpuş nu este înregistrată nicio societate comercială cu activitate în domeniul agriculturii, există totuşi un număr important de entităţi fără personalitate juridică (PFA, II, IF), respectiv 50, cu activitate în sectorul agricol, care se ocupă în principal de creşterea animalelor şi activităţi auxiliare de creştere a animalelor (45 entităţi), de operarea unor ferme mixte (4 entităţi), de cultivarea legumelor şi a fructelor (1 entitate). În ceea ce priveşte tipurile de animale crescute de întreprinzătorii din Târgu Lăpuş se remarcă albinele, crescute de 21 întreprinzători, bovinele de lapte, crescute de 17 întreprinzători şi ovinele şi caprinele, crescute de 3 întreprinzători. Faptul că întreprinzătorii înregistraţi care se ocupă de agricultură reprezintă doar 16% din totalul entităţilor fără personalitate juridică din comună reflectă faptul că potenţialul agriculturii, la nivelul oraşului, nu este foarte bine exploatat şi că practicarea agriculturii nu mai este singura modalitate prin care locuitorii oraşului îşi asigură veniturile.
Asociaţiile şi grupurile de producători sunt slab reprezentate la nivelul orașului, acesta fiind o problemă des întâlnită în majoritatea comunităţilor din România. În Târgu Lăpuş există o asociație a crescătorilor de vaci și de bivoli „Bubalina" (însă activitatea acesteia este foarte restrânsă) și câteva înregistrări în registrele evidenței sanitar-veterinare locale privind asocieri de agricultori pentru obținerea de subvenţii. Slaba dezvoltare a formelor de asociere și parteneriat în agricultură are repercursiuni directe asupra veniturilor şi cheltuielilor producătorilor agricoli, în sensul în care lipsa asocierii este sinonimă cu lipsa capacităţii de organizare și negociere pentru prețuri mai bune de achiziție şi de vânzare şi cu dificultatea comercializării produselor agricole.
În plus, până în prezent nu s-a înregistrat niciun produs local sau tradiţional în zona Lăpuşului, astfel că vânzarea de produse agricole generice şi nediferenţiate contribuie la scăderea şanselor agricultorilor de a-şi vinde produsele în profit sau măcar de a-şi acoperi costurile astfel încât să evolueze de la agricultura de subzistenţă.
Posibilităţile de desfacere a producţiei agricole pentru producătorii din Târgu Lăpuş şi satele aparţinătoare sunt limitate, fărâmiţarea exploataţiilor agricole şi lipsa asocierii descurajând apariţia unor puncte de colectare, depozite sau chiar fabrici de procesare de dimensiuni mai mari în această zonă. În aceste condiţii, modalităţile de desfacere a producţiei pentru pe care le au la dispoziţie producătorii agricoli de aici sunt următoarele:
 Distribuţia individuală prin pieţe şi târguri. Oraşul Târgu Lăpuş are o piaţă locală de produse agricole situată în zona centrală care este frecventată de micii agricultori, iar în fiecare zi de joi se organizează un târg mai amplu în oraş la care participă şi comercianţi din zonele adiacente şi care are o ofertă mai bogată, ce include şi produse nealimentare. Dispunând de cantităţi mici de produse (legume, fructe, flori, lapte, ouă, brânză), mulţi mici agricultori ajung să îşi comercializeze produsele exclusiv prin piaţa locală sau în cadrul târgului, metodă care presupune câştiguri minime, timp mare petrecut pentru activitatea de comercializare şi costuri ridicate cu transportul des din satele de reşedinţă până în oraş. În plus, pentru anumite produse, precum carnea de miel, există doar o piaţă sezonieră în perioada Paştelui, în restul anului neexistând posibilitatea comercializării.
 Distribuţia către puncte de colectare. Crescătorii de vaci de lapte comercializează laptele către un punctul de colectare din Rohia. De asemenea, în sezonul de creştere a ciupercilor - în special hribe - (primăvara târziu şi la începutul toamnei) pe teritoriul oraşului se înfiinţează câteva centre de colectare unde localnicii pot vinde hribele colectate din pădurile din zonă. În schimb, în Târgu Lăpuş nu există centre de colectare pentru fructe de pădure sau pentru plante medicinale.
 Vânzarea directă către procesatori/fabricile de prelucrare. Crescătorii de vaci de lapte au posibilitatea comercializării laptelui către lăptăriile din Cerneşti şi din Copalnic Mănăştur, în oraşul Târgu Lăpuş nemaiexistând niciun mic procesator de produse lactate.
 Vânzarea către intermediari. La nivelul oraşului există mai mulţi intermediari care cumpără în special animale vii sau produse animale de la ţărani şi le comercializează apoi la preţuri mai bune către abatoare, procesatori sau direct către consumatori din oraşele mai mari.
Dintre problemele principale cu care se confruntă agricultorii din zonă menţionăm:
- Fărâmiţarea exploataţiilor agricole care determină practicarea unei agriculturi de subzistenţă ineficiente şi lipsa asocierii;
- Gradul neomogen de mecanizare şi deficitul de anumite utilaje agricole, astfel încât agricultorii riscă să rateze fereastra optimă de realizare a lucrărilor agricole în cultura plantelor;
- Deficitul de material seminal pentru monta autorizată a animalelor, astfel încât să se amelioreze rasele de animale crescute în zonă şi să genereze randamente mai ridicate;
- Deficitul de forţă de muncă calificată şi motivată în agricultura, tinerii de aici părăsind mediul rural pentru centrele urbane apropiate sau pentru a pleca la muncă în străinătate.
În aceste condiţii, dezvoltarea agriculturii este dificilă pe termen scurt şi mediu, însă zona are un potenţial agricol important mai ales în domeniul creşterii animalelor adaptate zonei, iar o susţinere adecvată din partea autorităţilor locale ar putea dezvolta un avantaj competitiv remarcabil pentru oraşul Târgu Lăpuş.
Mai exact, un potenţial de dezvoltare major se remarcă în următoarele direcţii:
1. creşterea bivoliţelor pentru lapte şi dezvoltarea unei nişe complete de desfacere pe piaţă a unor produse specifice;
2. dezvoltarea fermelor zootehnice de bovine din rase mixte autohtone (Brună de Maramureş, Bălţata Românească) şi din rase de carne, acestea având capacitatea de a valorifica cel mai bine păşunile şi fâneţelor întinse;
3. dezvoltarea fermelor de ovine şi caprine, uşor adaptabile zonei de deal;
4. realizarea de venituri alternative pentru localnici prin dezvoltarea formelor de agroturism, în mod special în baza caracteristicilor şi dezvoltării turistice a zonei Lăpuşului;
5. dezvoltarea unor exploataţii eficiente de legumicultură în zonele joase ale unităţii administrativ -teritoriale, în special pe valea Lăpuşului;
6. identificarea unor nişe de piaţă - produse tradiţionale sau ecologice - specifice zonei, crearea unui brand local şi încurajarea dezvoltării exploataţiilor agricole producătoare;

   Piscicultura
Piscicultura nu este dezvoltată ca şi activitate economică pe raza unităţii administrativ teritoriale Târgu Lăpuş, aici neexistând nicio companie care să aibă acest domeniu de activitate.

 Caracterizarea sectorului secundar
    Industria prelucrătoare
Industria prelucrătoare este cel mai important domeniu de activitate din oraşul Târgu Lăpuş, cele 41 de companii cu acest domeniu de activitate realizând, în anul 2012, 80% din CA totală a unităţii administrativ - teritoriale şi angajând 69,4% din salariaţii din zonă.
Domeniile principale de activitate corespunzătoare industriei prelucrătoare înregistrate în UAT Târgu Lăpuş sunt:
- Fabricarea mobilei - de departe cea mai bine reprezentată ramură industrială din Târgu Lăpuş, cele 5 companii realizând 74% din cifra de afaceri (295 milioane lei) şi angajând 81% din personalul din industria prelucrătoare (1.368 de persoane). Cea mai mare companie dintre acestea este Taparo SA, companie care lucrează integral pentru export, având contracte cu retailerul internaţional de mobilă IKEA, şi care a înregistrat în 2012 o CA de peste 270 milioane lei şi un număr de 914 angajaţi, aceasta fiind urmată de firma Sofa Works SRL, cu o CA de aproape 24 milioane de lei şi 448 de angajaţi în 2012. În plus, pe lângă cele 6 firme, în Târgu Lăpuş mai există şi 3 entităţi fără personalitate juridică care au ca domeniu de activitate fabricarea mobilei.
- Prelucrarea lemnului este cea de-a doua ramură a industriei prelucrătoare ca şi mărime în UAT Târgu Lăpuş, fiind reprezentată de 15 companii, dintre care 3 în Rogoz, 2 în Dămăcuşeni, câte una în Rohia, Dumbrava şi Fântânele şi 7 în Târgu Lăpuş. În 2012 acestea au realizat o CA totală de 10,4 milioane lei (3% din CA industriei) şi au angajat un număr mediu de 170 de persoane (10% din angajaţii industriei). Cele mai mari companii cu această activitate sunt Vest Industri SA (CA de 3 mil lei şi 70 de angajaţi), Vipromel Prod SRL din Rogoz (CA de 2,5 milioane lei şi 33 de angajaţi), Ascensia Mob SRL din Dumbrava (CA de peste 1,8 mil. lei şi 26 de salariaţi) şi Pireas SRL din Rohia (CA de 1,2 milioane de lei şi 9 angajaţi). Pe lângă aceste firme, în oraş mai există şi 12 entităţi fără personalitate juridică care activează în acest domeniu, 11 dintre acestea având CAEN „fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii", iar cealaltă ocupându-se cu tăierea şi rindeluirea lemnului.
- Industrie alimentară: 7 companii, cu activităţi de panificaţie sau patiserie şi de fabricare a produselor lactate şi a brânzeturilor, 6 dintre acestea având sediul în Tărgu Lăpuş şi una în Rogoz. În anul 2012 acestea au avut un număr mediu de 67 de angajaţi (4% din angajaţii din industria prelucrătoare) şi au realizat o cifră de afaceri totală de 2,8 milioane lei (1% din CA totală a industriei). Cea mai mare dintre acestea este SC Larorex SRL (Rogoz), urmată de 5A Group SRL şi Pancom SRL. În privinţa entităţilor fără personalitate juridică din acest domeniu de activitate se constată existenţa a 6 entităţi de acest fel, dintre care 5 se ocupă de fabricarea pâinii, a prăjiturilor şi a produselor de patiserie, iar cealaltă se ocupă de fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor.
- Industria textilă: 5 companii, 3 în Târgu Lăpuş, una în Borcut şi una în Răzoare. În anul 2012 acestea au avut un număr mediu de 42 de angajaţi şi au realizat o CA totală de peste 1 milion lei. Cea mai mare dintre aceste companii este SCM Ţiblesul, urmată de Rom Hair Import Export SRL şi de Izabela SRL. Mai mult, în Târgu Lăpuş sunt înregistrate şi 15 entităţi fără personalitate juridică, 8 dintre ele ocupându-se de fabricarea aricolelor confecţionate din textile, 2 de fabricarea de odgoane, frângii, sfori şi plase, iar 5 de fabricarea îmbrăcămintei (a lenjeriei de corp şi de croşetare şi tricotare a altor articole de îmbrăcăminte).

    Construcţiile
Sectorul construcţiilor reprezintă 15% din numărul total de companii de pe teritoriul oraşului Târgu Lăpuş şi 3,4% din cifra de afaceri totală realizată la nivelul oraşului, asigurând un loc de muncă pentru 10% din personalul angajat din zonă. Cele 39 de companii cu activitate principală în domeniul construcţiilor au angajat în 2012 un număr mediu de 239 de persoane, realizând o CA totală de 13,6 milioane de lei şi un profit de peste 400.000 lei. Pe domenii de activitate, acestea se prezintă astfel:
- Construcţii de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale: 24 de companii, cu un număr total de 210 angajaţi şi o CA de 10,5 milioane lei (77% din CA sectorului). Cea mai mare companie din domeniu este SC Gricon SRL, din Târgu Lăpuş, cu 115 angajaţi şi o CA de 7,6 milioane de lei, urmată, la mare distanţă, de Paticot Construct Thira SNC, din Răzoare, cu 6 angajaţi şi o CA de 711 mii lei în 2012 şi de Marionconstruct SRL, din Târgu Lăpuş, cu 13 salariaţi şi CA de peste 500 mii lei. De asemenea, în Târgu Lăpuş, sunt înregistrate şi 5 entităţi fără personalitate juridică care activează în acest domeniu.
- Construcţii de infrastructură: 4 companii, toate din Târgu Lăpuş, cele mai mari dintre acestea fiind: Servantes SRL cu o CA de 79 mii lei şi 2 angajaţi şi Xenta SRL cu o CA de 58 mii lei şi 4 angajaţi în 2012.
- Construcţii speciale, instalaţii electrice, tâmplărie şi finisaje: 11 companii care aveau un număr total de 23 angajaţi. Cea mai mare companie, după cifra de afaceri, este Proiect Atlas SRL care a realizat în 2012 o CA de peste 950 mii lei cu 6 angajaţi, urmată de Total BP Group SRL, cu o CA de 860 mii lei şi 2 angajaţi şi de Valdom Dynamic SRL, cu o CA de 170 mii lei şi 4 angajaţi, toate cu sediul în Târgu Lăpuş. În plus, în Târgu Lăpuş mai există şi 9 entităţi fără personalitate juridică care îşi desfăşoară activitatea în domeniul construcţiilor speciale astfel: 1 se ocupă de lucrări de instalaţii electrice, 1 de alte lucrări de instalaţii pentru construcţii, 1 are în vedere lucrări de pardosire şi placare a pereţilor, dar cele mai multe, adică 4 entităţi de acest fel, au în vedere efectuarea altor lucrări speciale de construcţii sau a lucrărilor de vopsitorie, zugrăveli şi montări de geamuri (3 entităţi).

   Caracterizarea sectorului terţiar
Sectorul terţiar este bine reprezentat în economia oraşului Târgu Lăpuş, acesta fiind compus din 172 firme (66,4% din numărul total de firme înregistrate în oraş), care generează un volumul de afaceri ce reprezintă 16,5% din cifra de afaceri cumulată la nivel de UAT (peste 65 mil. ron), cu o valoare superioară a comerţului, comparativ cu celelalte domenii din cadrul sectorului terţiar. Profitul adus de acest sector este de peste 1,6 mil. ron, adică 24% din profitul total înregistrat în Târgu Lăpuş, sectorul terţiar asigurând şi 19,5% din locurile de muncă disponibile în oraş, cu un număr de peste 470 de angajaţi.
Astfel, domeniul comerţului este reprezentat la nivelul oraşului Târgu Lăpuş de 72 de societăţi comerciale care au realizat în anul 2012 o cifră de afaceri de peste 43 mil. ron, respectiv 11% din totalul înregistrat în Târgu Lăpuş, şi care însumau un număr de 238 angajaţi. Dintre firmele active în acest domeniu, un număr de 5 firme aveau CAEN - ul „comerţ cu amănuntul de piese şi accesorii pentru autovehivule", cea mai mare dintre ele fiind Donido SRL, cu CA de puţin peste 1,1 mil. ron şi 4 angajaţi, alte 15 de firme se ocupau cu comerţul cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, dintre care amintim Rangaz Oil SRL, ce se ocupa cu comerţul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi al produselor derivate, având CA de peste 3,3 mil. ron şi 7 angajaţi, Evoluţia Dan SRL, comerţ cu ridicata al produselor intermediare (peste 2,2 mil. ron CA) şi Marcela & Vasi Market SRL, intermedieri în comerţul cu produse diverse (peste 400 mii ron CA).
De asemenea, în domeniul comerţului mai sunt înregistrate şi un număr de 52 de firme ce se ocupă cu comerţul cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor, astfel, 31 dintre acestea au activităţi de comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate (20 ocupându-se în principal de comerţul cu produse alimentare, dintre care amintim: SCC Consumcoop Târgu Lăpuş, cu o cifră de afaceri de peste 7 mil. ron, Fundamental Com SRL, cu CA de peste 4 mil. ron şi Molnar SRL, cu CA de peste 3 mil. ron, în timp ce, 11 dintre acestea fac comerţ cu produse nealimentare, dintre acestea remarcându-se Marchet SRL, cu CA de peste 1,8 mil. ron şi Altamira SRL, cu peste 1,6 mil. ron CA), iar dintre cele care fac comerţ în magazine specializate, 2 firme fac comerţ cu amănuntul al produselor farmaceutice (Menthae SRL, cu CA de peste 2,9 mil. ron şi Dianthus SRL - CA de peste 2,6 mil. ron), 1 firmă realizeză comerţ cu amănuntul al altor bunuri noi (Lighet Com SRL, CA - peste 1,8 mil. ron), iar o altă firmă face comerţ cu amănuntul al mobilei,al articolelor de iluminat şi al articolelor de uz casnic (Mobeminova SRL, cu o cifră de afaceri de peste 1,2 mil. ron).
Pe lângă acestea, în Târgu Lăpuş sunt înregistrate şi 91 de entităţi fără personalitate juridică cu activităţi în domeniul comerţului, ce reprezintă 29% din numărul total al acestora, dintre care 42 prestează activităţi de comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzarea predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun, 12 prestează activităţi de comerţ cu amănuntul a produselor nealimentare, 9 realizează comerţ cu amănuntul al textilelor, îmbrăcămintei şi încălţămintei efectuat prin standuri, chioşcuri şi pieţe, 4 se ocupă de comerţul cu amănuntul al florilor, plantelor şi seminţelor şi al animalelor de companie şi al hranei pentru acestea în magazine specialitiate, iar câte 3 realizează comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi al materialelor de construcţii şi echipamentelor sanitare, comerţ cu amănuntul al băuturilor, în magazine specializate şi comerţ cu amănuntul al discurilor şi benzilor magnetice cu sau fără înregistrări audio/video , în magazine specializate.
Domeniul transporturilor este şi el bine reprezentat la nivelul oraşului Târgu Lăpuş, mai ales în ceea ce priveşte transportul mărfurilor, având în vedere că Târgu Lăpuş constituie unul din nodurile rutiere importante de la nivelul judeţului şi că oraşul se prezintă ca punct strategic în acest sens. Astfel, un număr de 46 de societăţi comerciale se ocupă de transporturi, reprezentând 18% din totalul firmelor din oraş, având o cifră de afaceri de peste 11,8 mil. ron (3% din volumul de business înregistrat în Târgu Lăpuş) şi 104 angajaţi. Din totalul firmelor, 5 se ocupă de alte transporturi terestre de călători, cea mai mare fiind Gosen Impex SRL (peste 1,2 mil. ron CA şi 13 angajaţi), 39 se ocupă de transportul rutier al mărfurilor, cea mai mare dintre acestea fiind Istvan Trans SRL (CA de peste 1,5 mil. ron şi 4 angajaţi), în timp ce alte 2 efectuează transporturi urbane, suburbane şi metropolitane de călători (Graaf Nemeth SRL - peste 660 mii ron CA şi 5 angajaţi). De asemenea, în Târgu Lăpuş au fost înregistrate şi un număr de 4 entităţi fără personalitate juridică, dintre care 3 se ocupă cu transporturile rutiere de mărfuri, iar una de transporturile cu taxiuri.
În domeniul hotelurilor şi restaurantelor se regăsesc 15 de firme în Târgu Lăpuş, care realizează o cifră de afaceri cumulată de peste 4,9 mil. ron, având în total un număr de 59 de angajaţi. Astfel, în Târgu Lăpuş există 1 firmă care asigură facilităţi de cazare, Cristi & Anca SRL, iar în ceea ce priveşte restaurantele şi alte activităţi de servicii de alimentaţie sunt înregistrate 14 firme cu acest domeniu de activitate, cea mai mare dintre acestea fiind Hexalit SRL, cu CA de peste 2 mil. ron şi 17 angajaţi. În plus, în oraş mai există şi 25 de entităţi fără personalitate juridică, 8 dintre acestea asigurând facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată, 5 oferind alte facilităţi de cazare, iar câte 6 dintre acestea ocupându-se de activităţi în domeniul industriei alimentare (restaurante şi alte servicii de alimentaţie).
Domeniul altor servicii este reprezentat de 39 de firme (respectiv 15% din numărul total de firme din oraş) care însumează o cifră de afaceri totală de peste 5,8 mil. ron şi un număr de 70 de angajaţi (aproximativ 3% din totalul angajaţilor din Târgu Lăpuş). Printre principalele activităţi de servicii asigurate de firmele din Târgu Lăpuş se numără cele de telecomunicaţii (3 firme - cea mai mare fiind B.A.M Comunication SRL, din Târgu Lăpuş, cu o cifră de afaceri de aproape 72 mii ron), de consultanţă pentru afaceri şi management (3 firme), de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea (4 firme), activităţile fotografice (3 firme), activităţile veterinare (2 firme) şi activităţile de întreţinerea şi reparare a autovehiculelor (7 firme). Astfel, printre cele mai mari firme din domeniul serviciilor se numără: Roxvet SRL, cu activităţi veterinare, CA de peste aproape 930 mii ron şi 3 angajaţi în 2012 şi Clean Job SRL cu activităţi generale de curăţenie, CA de puţin peste 700 mii ron şi 23 angajaţi în 2012.
În plus, pe lângă cele 40 de firme care îşi desfăşoară activitatea în domeniul serviciilor,în Târgu Lăpuş mai sunt înregistrate şi 84 de entităţi fără personalitate juridică. Astfel, 19 dintre acestea prestează servicii de coafare şi alte activităţi de înfrumuseţare, 12 asigură alte forme de învăţământ (exceptând categoria învăţământului din domeniul cultural - limbi străine, muzică, teatru, dans, arte plastice, etc.), 7 prestează activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei, 5 asigură activităţi de fotocopiere, de pregătire a documentelor şi alte activităţi specializate de secretariat, iar 4 realizează alte activităţi profesionale ştiinţifice şi tehnice.