Economia

Agricultura. Conform Planului de dezvoltare a Judetului Maramureș, agricultura reprezintă un sector prioritar pentru Târgu Lapuș. În general pentru locuitorii din Țara Lăpușului agricultura reprezintă coloana vertebrală a spațiului rural. Formele de agricultură practicate sunt in general de subzistență, ceea ce înseamnă o medie per ferma de 3-4 vaci; mai mult, media suprafețelor cultivate este de 1-2 ha, tendința fiiind de divizare și mai mare prin moșteniri succesive între membrii familiei. Există totuși și niște exploatații mai mari, respectiv două crescătorii de oi, în satul Dobricu Lăpușului, a câte 200 de oi fiecare, și alte câteva crescătorii mai mici în localitatea Rogoz; însă pe total se constată o scădere a efectivului de animale. Tipul de animale exploatate in prezent sunt:
• vaci din următoarele rase: bruna de Maramureș, rasa balțată, metise, care sunt în general adaptate locului colinar de exploatate; au existat inițiative de creștere a unor vaci de rasă internațională, însă din cauza costurilor ridicate pentru asigurarea rației furajere optime, acestea au esuat.
• bivolite, din ce in ce mai puțin, chiar dacă laptele este mai bogat în nutrienți, cu colesterol mai slab, nu există cotă de lapte pentru laptele de bivoliță;
În ceea ce privește cultura plantelor, soiurile preferate sunt cele care rezistă la climatul rece: porumb, păioase, plante de nutreţ, cartofi, pomi fructiferi. Există însă un potențial scăzut pentru livezi datorită circulației aerului nefavorabile; nu se vând fruncte din localitățile aparținătoare orașului; legumele se cultivă în satele de șes.
 

Exploatarea lemnului. Una dintre activitățile principale economice este și prelucrarea lemnului, cu 4 intreprinzători importanți; este de remarcat faptul ca există un producător în principal pentru export de cherestea și paleți (din materiale reciclate) atât din producția proprie cât și din reziduurile lemnoase ale celorlalți producători din oraș, cu capital 100% privat românesc, rezident în Târgu Lăpuș. Principalele resurse forestiere sunt concentrate în bazinul superior al văii Lăpuş, unde formează păduri compacte de răşinoase, amestecuri de răşinoase cu fag şi păduri compacte de făgete. Pe Culmea Breaza, precum şi în zona deluroasă a Depresiunii Lăpuşului predomină pădurile de fag şi cu puţine enclave de gorun şi răşinoase.Tot în cadrul prelucrarii lemnului se remarcă și firma S.C. Vestindustri S.A. Este o societate privată, cu patronat integral romanesc. Produce piese de mobilier (scaune, mese, noptiere, rafturi) folosind o tehnologie inovatoare de imbinare a șipcilor de lemn. Ocupă o suprafață de 4,2 ha, dispunând de 7 hale (foste grajduri), 2 ateliere și doua sedii administrative. Numărul angajatilor în cadrul firmei este de 70. Existând în această zonă un fond forestier însemnat s-au dezvoltat activități care au avut la baza exploatarea lemnului. Tăierea și rindeluirea lemnului este una din ramurile economice pe care firmele din zona o practică intens. Din principalele firme ale orașului jumătate se ocupă cu tăierea și rindeluirea lemnului. O ramură adiacentă exploatării pădurilor o reprezintă fabricarea mobilei, având sursa de masă lemnoasă. În această zonă a venit o firmă care are capital strain și care a investit în hale și utilaje pentru fabricarea mobile oferind astfel locuri de munca. Firma este S.C. Taparo SRL.Alte firme importante care se ocupă cu exploatarea pădurilor sunt: S.C. Filbac S.A., S.C. Vipromel Prod S.R.L., S.C. Unimar S.R.L., S.C. Vestindustri S.A.


Industria prelucratoare. Un alt sector important al orașului îl reprezintă industria prelucratoare, printre care SC TAPARO SRL, cu capital străin, oferă orașului cele mai multe locuri de munca, aproximativ 700. Domeniul său de activitate este fabricarea de mobilă și canapele în mod special pentru marele concern suedez de producere a mobilei IKEA. Oferind un număr așa de mare de locuri de muncă, cele 2 puncte de lucru constituie elemente de atracție a fluxurilor. Accesul la cele doua puncte de lucru este îngreunat datorită necesității traversării podului pentru a face legătura dintre ele. Muncitorii firmei provenind atât dintr-o parte cât și din cealaltă a Lapușului sunt nevoiți a-l traversa pentru a ajunge la locul de muncă. Această situație adăugată la fluxul mare al circulației pe drumul DN18B, drum pe care se situează podul, sporește problema fluidității traficului. S.C. Taparo S.R.L are două puncte de lucru, unul este în spațiul intravilan al orașului, iar cel de-al II-lea se află în extravilan între Târgu Lăpuș și Borcut la marginea șoselei DN18B.


Turismul. Județul Maramureș reprezintă un teritoriu interesant și important pentru piața turistică românească, promovând în principal produse turistice de tip stațiune, turism montan și turism cultural. Cu toate acestea, la nivelul județului Maramureș, indicele de utilizare neta a locurilor de cazare este redus, situându-se într-o marjă de 11% în afară sezonului turistic și 24% în plin sezon turistic (conform INSSE, octombrie 2006). Dezvoltarea turismului la nivelul județului este ghidată de „Planul de Dezvoltare a Turismului în județul Maramureș" 2007-2013. Potențialul turistic ridicat al Târgului Lăpuș, potrivit aceleiași surse, reprezintă unul din punctele tari ale orașului, ale Țării Lapușului și implict ale Județului Maramureș. Cadrul natural deosebit, poluarea moderată, existenţa unor valori culturale şi istorice deosebite şi „numele de marcă" al Ţării Lăpuşului constituie atuuri pentru dezvoltarea unui turism rural bazat pe ferme agricole ecologice. Creşterea calităţii vieţii şi afirmarea rolului în teritoriu a oraşului Târgu Lăpuş sunt posibile în condiţiile dezvoltării economice bazate pe turismul rural şi agricultura ecologice şi pe revitalizarea industriilor tradiţionale. Această dezvoltare trebuie să fie durabilă (mai ales în ceea ce priveşte tipul de utilizare a resurselor şi protecţia mediului) şi echilibrată din punct de vedere teritorial. În ceea ce privește economia actuală și ca urmare a reconversiei economice necesare în cadrul orașului Târgu Lăpus, trebuie de asemenea luată în calcul amplasarea sa în aproprierea a numeroase trasee și obiective turistice (biserici de lemn, peisaje deosebite, izvoare cu ape minerale, etc.). Aceste obiective turistice pot contribui la schimbarea priorităților economice și sa transforme zona, care are un potențial turistic important, intr-o zonă care să prezinte atractivitate turistică. Trebuie menționat în acest context centrul de spiritualitate din această zonă, Lăpuș-Rohia-Rohiița, cu un potențial turistic însemnat și care poate constitui un pol de atracție al turiștilor. Integrarea acestui centru într-un circuit la nivelul județului ar contribui semnificativ la promovarea zonei. Restaurarea și valorificarea patrimoniului religios și integrarea acestuia în circuite constituie una dintre principalele politici de promovare și relansare a turismului la nivelul județului Maramureș. Valoroase pentru patrimoniul local, una din cele două clădiri culturale de patrimoniu o reprezintă Școala veche din piatră, datată din 1858, situată în centrul orașului Târgu Lăpuș, declarată muzeu istoric, pentru comemorarea zilei de 5 decembrie 1918, când a avut loc măcelul asupra românilor care sărbătoreau Unirea Principatelor Române. Cea de-a două, Primăria Veche a orașului Târgu Lăpuș este datată din sec. XIX-lea și adapostește azi policlinica orașului. Țara Lăpușului, loc bogat în tradiții și obiceuri deține și un patrimoniu bogat de echipamente tradiționale utilizate; dintre cele utilizate în zonă sunt cele ce aparțin artei populare și care se utilizează la: țesutul la război, țesături din fire naturale, lucratul în lemn (inclusiv sculptura cu motive tradiționale), ceramică și olărit, costume populare, instrumente muzicale. Principalele evenimente specifice acestei zone prin modul de manifestare și care constituie puncte de atracție pentru turism sunt:
1. Festivalul datinilor și colindelor din perioada sărbătorilor de iarnă
2. Sărbătoarea Floriilor
3. Măsuratul oilor (Masurișul)
4. Sărbătorile Lapușului prin prezentarea dansului, portului și cântecului din Țara Lăpușului
Munții care străjuiesc regiunea (Ţibleş, Lăpuş, masivul Preluca şi Piemontul Şatra) reprezintă la rândul lor o importantă valoare naturală atât datorită resurselor cât și datorită oportunităților de dezvoltare a turismului. O importantă deosebită o reprezintă și lacul Lighet datorită posibilității de a practica atât pescuit sportiv cât și activități de agrement. Investițiile în domeniul turismului ar contribui la propulsarea economică a zonei. Se pot realiza investiţii de succes în dezvoltarea turismului prin amenajarea unor pensiuni, case de vacanţă, hoteluri, moteluri, baze sportive de vară, de iarnă, centre de vânătoare, de pescuit, centre balneoclimaterice, cantonamente şi tabere sportive, trasee forestiere, centre de echitaţie, restaurante cu specific local. Turismul activ este o altă ramură a turismului care prezintă un interes deosebit din partea turiștilor care vizitează această zonă, fiind interesați să participe la activitățile care se desfășoară într-o pensiune agroturistică (ex. prepararea produselor tradiționale). Un interes aparte îl au boxele de cărbune (mangal) de pe valea Tibleșului, cuptoarele de var din „Cheile Babei" unde se desfașoară un procedeu din vechi timpuri - de a valorifica roca de calcar prin arderea în cuptoare amenajate a pietrelor și stingerea lor, rezultând pasta de var care contribuie și la creșterea veniturilor din vânzarea acesteia.