Infrastructura

1. Infrastructura de transport
1.1. Transport rutier
Planul Judeţean de Dezvoltare Durabilă a judeţului Maramureş 2007 - 2013 prevede 4 coridoare rutiere strategice, oraşul Târgu Lăpuş făcând parte din două dintre acestea. Coridoarele rutiere strategice pe linia cărora se află oraşul sunt:
- culoarul II: Vişeul de Sus (Valea Vaserului) - Vişeul de Jos - Bogdan Vodă - Şieu - Botiza - Băiuţ - Târgu Lăpuş - Vima Mică - Boiu Mare - Mesteacăn - Şomcuta Mare - Mireşu Mare - Ulmeni - Ariniş.
Pe acest culoar, drumul Botiza - Băiuţ - Târgu Lăpuş, care face legătura între Ţara Lăpuşului şi Maramureşul Istoric, străbate o zonă montană împădurită, de o frumuseţe deosebită, având, astfel, un potenţial turistic însemnat, însă îmbrăcămintea astfaltică a acestuia este, la nivelul anului 2013, în stare relativ precară, şi chiar lipseşte în totalitate pe anumite porţiuni, astfel că este greu practicabil şi, deci, ocolit de turişti, dar şi de localnici.
- culoarul III: Sighetu Marmaţiei - Săpânţa - Giuleşti - Mara - Izvoarele - Valea Neagră - Firiza - Baia Mare - Copalnic Mănăştur - Târgu Lăpuş - Coroieni - limita judeţul Sălaj.
Acest drum constituie artera principală de acces către Târgu Lăpuş, făcând legătura cu ambele centre urbane polarizatoare de rang superior: Baia Mare şi Cluj Napoca. Drumul străbate o zonă deluroasă pitorească, acoperită, mai ales, cu livezi, păduri şi păşuni care constituie sursele de bază ale existenţei locuitorilor satelor din zonă. În privinţa stării sale generale, la nivelul anului 2013 aceasta este în stare medie spre bună, în ultimii ani efectuându-se diferite lucrări de reparaţii ale acestuia.
De asemenea, oraşul se încadrează şi în subculoarul VIII: Târgu Lăpuş - Suciu de Sus - Botiza, subculoar creat pentru a facilita traficul rutier şi pentru a scurta relaţia rutieră dintre centrele economice şi turistice cele mai importante ale zonei, însă şi acesta este relativ precar pe alocuri şi este ocolit de turişti şi de localnici.
Judeţul Maramureş este situat excentric faţă de traseul autostrăzilor - culoarul IV si IX, respectiv autostrada Transilvania, astfel încât pe teritoriul oraşului Târgu Lăpuş nu trec şi nu sunt prevăzute să se construiască autostrăzi.
În schimb, pe teritoriul oraşului Târgu Lăpuş trec trei drumuri judeţene şi un drum naţional după cum urmează:
- DJ 109F - care asigură legătura cu oraşul Cavnic (de-a lungul Văii Lăpuşului, până la intrarea acesteia în defileu), traversand comunele Lăpuş şi Băiuţ. Acesta se leaga cu DN 1C (E 58), în direcţia Dej, respectiv Cluj-Napoca, traversând satele Coroieni şi Poiana Blenchii (judeţul Sălaj). Tot din DJ 109F, la ieşirea din localitatea Răzoare, se desprinde DJ 109G, care face legătura cu DN 1C prin Ţara Chioarului. De asemenea, pe DJ 109 F Târgu Lăpuş - Coroieni se poate ajunge în judeţul vecin Sălaj.
- DJ 182 - care asigură legătura cu Baia Mare, traversănd totodată satele Cerneşti şi Copalnic Mănăştur, unindu-se cu DN 1C, în direcţia Dej, traversând satul Chiuieşti (judeţul Cluj). Acesta reprezintă unica relaţie de transport între reşedinţa de judeţ Baia Mare şi oraşul Târgu Lăpuş.
- DJ 171 - car asigură legătura cu DN 17 spre Dej şi Bistriţa sau DN 15A spre Reghin. Acesta traversează satele Suciu de Sus şi Spermezeu (judeţul Bistriţa - Năsăud).
- DN 18B - Şomcuta Mare - Copalnic Mănăştur - care asigură legătura oraşului Şomcuta Mare cu Ţara Lăpuşului prin zona Prelucilor, o zonă deosebit de pitorească.
Dintre drumurile comunale menţionăm DC 36, DC 37 şi DC 53 către comuna Cupşeni.
Constituind unul din nodurile rutiere importante la nivelul judeţului, Târgu Lăpuş se prezintă, aşadar, ca punct strategic, în ceea ce priveşte transportul de marfă şi călători, acesta desfăşurându-se cu precădere pe drumurile judeţene în direcţiile: Copalnic Mănăştur - Baia Mare (DJ 182), Lăpuş - Băiuţ (DJ 109F), Suciu de Sus - Spermezeu - DN 17 (DJ 171) sau Suciu de Sus - Botiza (DJ 171 - DJ 171A) şi Coroieni - DN 1C (DJ 109F). Cele mai importante drumuri comunale pentru traficul generat sunt: DC 36, DC 37 şi DC 53 care asigură legătura comunei Cupşeni cu oraşul Târgu Lăpuş şi cu reţeaua de drumuri judeţene. Astfel, lungimea totală a reţelei de drumuri judeţene şi drumurile comunale, care fac legătura între localităţile componente ale oraşului Târgu Lăpuş, precum şi între acestea şi comunele învecinate, este de circa 71 kilometri.
În oraşul Târgu Lăpuş arterele afectate de tranzitul de marfă sunt străzile: Tineretului, Piaţa Eroilor, Liviu Rebreanu, Pieţei, Ţibleşului şi strada Morii. De asemenea, traficul de marfă între Baia Mare şi Dej (via Târgu Lăpuş) este caracterizat ca fiind trafic greu din cauza volumului mare şi a specificului mărfurilor transportate: lemn, minereuri, piatră de la carierele din zonă, mărfuri pentru aprovizionarea populaţiei etc.
Singurul sector de drum pe care capacitatea de circulaţie este depăşită este pe drumul judeţean DJ 171, între satele Rogoz şi Suciu de Sus. Trafic semnificativ, dar fără depăşirea capacităţii de circulaţie, se mai înregistrează şi pe drumurile judeţene DJ 182 (spre Baia Mare) şi DJ 109F (între Târgu Lăpuş şi Rogoz).
Dintre localităţile componente care ar putea genera trafic suplimentar, în special legat de activităţile turistice, menţionăm: Rohia (mănăstirea Rohia), Stoiceni (ape minerale, festival folcloric, mănăstirea Şatra) şi Groape (Cheile Lăpuşului).
Principalele disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte reţeaua de transport sunt cauzate de amplasarea geografică şi condiţionările reliefului oraşului Târgu Lăpuş şi a zonelor învecinate. Aşezarea acestuia permite legătura oraşului în teritoriu pe un număr limitat de căi:
 pe direcţia Est - Vest, de-a lungul Văii Lăpuşului,
 spre Sud peste înşeuarea de la Coroieni şi peste culmea Măgoaja,
 spre Nord (către Baia Mare) peste colinele Bloajei.
 către localităţile componente ale oraşului în general de-a lungul văilor care fragmentează culmile domoale ce închid Depresiunea Lăpuşului.
Având în vedere aceste elemente invariabile ale sitului, reţeaua locală de drumuri s a constituit, în timp, ca o tramă radială, determinată de configuraţia terenului, iar legături cu unele zone ale judeţului (zona Codrului - malul stâng al Someşului, Maramureşul Istoric, Valea Izei, Valea Vişeului şi Borşa) sunt dificile, în general, pe traseu ocolitor.
De asemenea, datorită specificului oraşului Târgu Lăpuş, cu 13 sate aparţinătoare, situate la distanţe cuprinse între 2 şi 12 kilometri de oraş, problemele cele mai importante în ceea ce priveşte trama majoră de circulaţie apar la drumurile de penetraţie şi cele de legătură între localităţile componente. În plus, în cazul satelor care nu se află pe traseele drumurilor naţionale sau judeţene, respectiv DN 18 B şi DJ 109 F (Groape, Fântânele, Cufoaia, Borcut, Inău, Dumbrava, Stoiceni, Dobricu Lăpuşului), o parte din drumuri sunt de pământ sau semi - pietruite, în general, fără trotuare şi rigole.
Problema principală în ceea ce priveşte reţeaua stradală a localităţii reşedinţă, Târgu Lăpuş, este dată de existenţa unei trame stradale tentaculare, despărţite în două zone de râul Lăpuş. Legătura între cele două zone se realizează utilizând 2 poduri, dintre care unul a fost finalizat în anul 2013, în timp ce podul din centrul oraşului datează din anul 1960 şi nu corespunde clasei E de încărcare, potrivite până la vehicule speciale de 80 tone.
În perioada 2008 - 2012, Primăria şi Consiliul Local al oraşului Târgu Lăpuş au derulat o serie de proiecte de modernizare a infrastructurii de transport care au avut ca rezultat îmbunătăţirea reţelei de drumuri de pe teritoriul administrativ al oraşului. Dintre cele mai importante menţionăm:
- Reabilitarea unor drumuri locale, în lungime de 21,25 kilometri în localităţile: Rohia, Boiereni, Cufoaia, Dămăcuşeni, Rogoz, Dumbrava, Stoiceni, Dobric şi Fântânele, finanţat conform HG 577/1997 şi din bugetul local, având o valoare totală de 5.104.685 lei;
- Reabilitarea drumurilor forestiere Borcut - Inău (3,9 km), Răzoare - Groape (3,9 km) şi Târgu Lăpuş - Lighet (2,1 km), finanţat din bugetul local şi fonduri SAPARD, având o valoare totală de 3.380.199 lei;
- Pietruirea, în regie proprie, a unor străzi în Târgu Lăpuş şi a unor uliţe în satele aparţinătoare;
- Construirea a două poduri rutiere de 3,5 tone în localităţile Răzoare şi Rogoz, cu finanţare de la bugetul local şi cu sprijin din partea locuitorilor celor două sate.
De asemenea, în prezent se află în derulare o serie de alte proiecte de modernizare a infrastructurii rutiere care au ca scop rezolvarea problemelor identificate la acest nivel, dintre care menţionăm:
- Modernizarea infrastructurii publice urbane (realizare centură ocolitoare şi pod peste râul Lăpuş) prin Programul Operaţional Regional - Axa prioritară 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor, cu o valoare totală de 18.898.031,64 lei şi contribuţie proprie a autorităţilor locale de 2%.
- Modernizarea a 40 de strazi şi a unor incinte de blocuri din oraşul Târgu Lăpuş, parte a unui program multianual de investitii realizat în 2 etape şi având o valoare totală de 8.937.508 lei, după finalizarea căruia vor fi practic modernizate toate străzile de pe raza oraşului. Străzile incluse în etapa II se întind pe 3,11 km, după cum urmează:
Nr. crt. Strada Lungime
1 Maramureșului 490 m
2 Anton Pann 230 m
3 Ion Creangă 160 m
4 1907 150 m
5 Carpați 130 m
6 Mioriței 130 m
7 Liliacului 380 m
8 Nicolae Grigorescu 230 m
9 Mihail Sadoveanu 160 m
10 Canalului 330 m
11 Ghiocelului 200 m
12 Mărășești 150 m
13 Oituz 190 m
14 Ana Ipătescu 180 m
Sursa: Primăria Târgu Lăpuş
- modernizarea a 7 km de drumuri comunale, după cum urmează: DC 35 Borcut - Inău - 2 km, DC 40 Cufoaia - 1 km, DC 36 Dumbrava - Ciocotiș - 4 km

1.2. Transport feroviar
Pe teritoriul oraşului Târgu Lăpuş nu există căi ferate, cele mai apropiate staţii CFR aflându-se la Baia Mare (45 km), Gâlgău (30km) şi Dej (46 km).

1.3. Transport în comun
Pe teritoriul oraşului Târgu Lăpuş şi al satelor aparţinătoare, transportul în comun se realizează de către mai multe societăţi private de transport care asigură atât curse regulate de transport, între localităţile oraşului, cât şi curse interurbane, care fac legătura cu Baia Mare şi Dej / Cluj Napoca şi comunele din teritoriile învecinate.
În centrul oraşului, lângă sediul Primăriei şi pe un teren al acesteia, este amenajată o autogară, care, în ciuda stării de degradare a construcţiilor şi mobilierului, este în stare de funcţionare şi asigură un transfer civilizat al călătorilor.
Cele 8 trasee de pe raza administrativă a oraşului Târgu Lăpuş au fost concesionate către operatorul de transport SC Sofron Hojda SNC, iar cursele de transport se realizează după următorul grafic:
Traseul Ore plecare din Târgu Lăpuş Oră plecare capăt de linie
Târgu Lăpuş - Rohia - Fântânele - retur 615; 800*; 1420; 1600*; 1630 715; 900*; 1500; 1630*; 1700;
Târgu Lăpuş - Rohia - Boiereni - retur 615; 800*; 1420; 1600*; 1630; 645; 830*; 1500; 1700; 1700*
Târgu Lăpuş - Răzoare - retur 640; 730; 700*; 815; 1315; 1420; 1430*; 1630 610**; 630; 700**; 720*; 740; 830; 1335; 1500**; 1500*; 1700
Târgu Lăpuş - Cufoaia - retur 650; 800*; 1420; 1600*; 1630 710; 815*; 1450; 1615*; 1700
Târgu Lăpuş - Borcut - retur 720; 800*; 1420; 1600*; 1630 735; 830*; 1435; 1630*; 1645
Târgu Lăpuş - Dumbrava - Dobricu Lăpuşului - retur 600; 655; 745*; 1310; 1420; 1530*; 1630 620; 715; 810*; 1330; 1450; 1555*; 1700
Târgu Lăpuş - Dumbrava - Stoiceni* - retur 600; 655; 745*; 1310; 1420; 1530*; 1630 635; 715; 830*; 1345; 1450; 1615*; 1700;
Târgu Lăpuş - Dămăcuşeni - Rogoz - retur 715; 745; 815; 915*; 1040; 1200; 1420; 1620; 1645*; 1850 700; 730; 800; 830; 930*; 1120; 1220; 1440; 1640; 1700*
* Circulă doar în zilele de sâmbătă;
** Punctul de plecare este Răzoare - Biserică (lângă râu)
Sursa: Contractul de concesiune a serviciilor de transport
Legăturile cu centrele urbane mai mari sunt asigurate pe ruta Târgu Lăpuş - Baia Mare de către 4 operatori de transport care asigură 7 curse zilnice tur - retur, iar pe ruta Târgu Lăpuş - Cluj Napoca de un singur operator de transport care asigură 2 curse zilnice tur - retur.
Pe ruta Târgu Lăpuş - Baia Mare operează, în timpul săptămânii, SC Braur SRL, SC Podea &Co Trans SRL şi SC Atlantida SRL, cu plecări zilnice la 629, 737 şi 810 şi durata călătoriei de 1 oră şi 10 minute, iar în fiecare zi a săptămânii operează SC Trans Lăpuşul SRL care asigură curse la orele 830, 1130, 1430 şi 1915 cu o durată de 1 ora şi 40 de minute. Returul este asigurat de SC Trans Lăpuşul la orele 830, 1000, 1500 şi 1830, de Atlantida la 1230, de Braur la 1300 şi de Prodea&Co Trans la 1600.
Pe ruta Târgu Lăpuş - Cluj Napoca serviciile de transport sunt asigurate de SC Fany Prestari Servicii SRL cu o frecvenţă de 2 curse pe zi cu plecare la ora 6:30 şi 12:00 din Târgu Lăpuş şi retur la 13:00 şi 15:30 din Cluj Napoca şi o durată a călătoriei de 2 ore.
Aşadar, serviciile de transport în comun sunt bine reprezentate în oraşul Târgu Lăpuş, locuitorii acestuia beneficiind de posibilităţi convenabile de transport către localitatea de reşedinţă şi către centrele urbane mari.
2. Infrastructura de telecomunicaţii
Capacitatea de a asigura accesul populaţiei şi a societăţilor comerciale la servicii de telefonie fixă şi mobilă, servicii de radio şi televiziune şi la conexiune de internet de calitate este esenţială pentru dezvoltarea unei comunităţi. Parte a procesului de aliniere a echipamentelor şi tehnologiilor utilizate la tendinţele actuale, infrastructura de telecomunicaţii din judeţul Maramureş şi din oraşul Târgu Lăpuş a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare continuă.
În ceea ce priveşte infrastructura de telefonie fixă şi mobilă, aceasta este bine reprezentată în oraşul Târgu Lăpuş şi satele aparţinătoare, cei mai importanţi operatori având aici acoperire (Romtelecom, Orange, Vodafone şi Cosmote). Pe lângă serviciile de voce, operatorii de telefonie mobilă furnizează şi servicii de date - internet pe telefon şi internet mobil pe calculator - în zonele unde acoperirea este de calitate mai bună.
În plus, pe Vârful Văratec, din Munţii Lăpuşului, există un releu pentru amplificarea emisiilor radio - tv care asigură o calitate bună a comunicaţiilor din zonă.
În ceea ce priveşte infrastructura de internet, în zonă există atât reţele de cablu, cât şi de fibră optică care asigură conexiunea la internet locuitorilor din localitatea urbană şi la cele din periurban. Printre cele mai importante trasee de cabluri şi fibre optice de înaltă şi joasă frecvenţă din judeţ care se întind şi pe teritoriul oraşului amintim: legătura Baia Mare - Satulung - Şomcuţa Mare - Valea Chioarului - Boiu Mare - Vima Mică -Târgu Lăpuş - Răzoare - Vălenii Lăpuşului - Coroieni - Drăghia - limită de judeţ, care are o lungime de 101,9 kilometri.
Locuitorii oraşului Târgu Lăpuş şi a satelor aparţinătoare au, de asemenea, acces la servicii de televiziune prin cablu. În plus, din 2012, la Târgu Lăpuş s-a deschis un post de televiziune local - Orizont TV, care oferă populaţiei emisiuni de interes local şi care are organizat un platou de filmare în cadrul Casei de Cultură „Vasile Grigore Latiş".
Pe raza admistrativă a oraşului nu există zone locuite izolate din punct de vedere al telecomunicaţiile, în cazul în care semnalul de telefonie mobilă este nesatisfăcător, existând posibilitatea conectării la liniile de telefonie fixă. De asemenea, chiar dacă în prezent infrastructura de telecomunicaţii din zonă este, în general, bună sau satisfăcătoare, se impune realizarea unor îmbunătăţiri, mai ales în teritoriul periurban unde nu este suficient de bine dezvoltată.
3. Gospodărirea complexă a apelor
3.1. Reţeaua de apă potabilă
Conform rezultatelor preliminare ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din 2011, din cele 4.664 de locuinţe convenţionale raportate în oraşul Târgu Lăpuş, un număr de 3.792 de locuinţe avea alimentare cu apă în locuinţă, rezultând un procent de 81,3% din locuiţe care dispun de alimentare cu apă, procent superior mediei judene (73,3%) şi naţionale (66,7%).
Cu toate acestea, alimentarea cu apă potabilă în sistem centralizat este disponibilă doar în localităţile Târgu Lăpuş, Dămăcuşeni şi Rogoz, deservind astfel aproximativ 30% din locuitorii teritoriului administrativ al oraşului. Pentru restul teritoriului, alimentarea cu apă se face din surse subterane sau captări de izvoare şi reţele de distribuţie realizate pe plan local, fără amenajări pentru tratarea şi înmagazinarea apei potabile şi fără asigurarea zonelor de protecţie pentru captări. Cu toate că teritoriul periurban se bucură de o reţea hidrografică bine dezvoltată şi de o climă cu multe precipitaţii, necesarul de apă potabilă nu este în totalitate acoperit din cauza unor disfuncţionalităţi la nivelul capacităţii de compensare şi de înmagazinare, a unor reţele de distribuţie uzate şi a debitelor mici la captare - tratare.
Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile este de 42,7 km, dintre care doar aproape jumătate beneficiază şi de conducte de canalizare corespondente (22,4 km). Capacitatea de producere a apei potabile a instalaţiilor disponibile este de 1.848 mc/zi, rezultând o capacitate totală anuală de aproape 675.000 mc, care este însă utilizată doar parţial. Astfel, cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în 2011 a fost de doar 259.000 mc, respectiv 0,728 mc/zi, ceea ce reprezintă 38% din capacitatea maximă de producţie. De asemenea, 75% din cantitatea de apă potabilă distribuită a fost destinată consumului casnic (195.000 mc). La o populaţie totală de 5.125 de locuitori din mediul urban, care au posibilitatea alimentării cu apă potabilă în sistem centralizat, rezultă un consum mediu de aproximativ 38 mc/an/loc, respectiv 3,2 mc/lună/loc, ceea ce reprezintă aproape jumătate din consumul STAS 1478-90 care prevede un consum statistic mediu de 200l/zi /persoană, respectiv 6 mc/lună/loc.
Inicatori privind infrastructura de alimentare cu apă în oraşul Târgu Lăpuş, 2011
Indicator 2011
Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile 42,7 km
Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile 1.848 mc/zi
Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor 259.000 mc
din care pentru uz casnic 195.000 mc
Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare 22,4 km
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Captarea apei
Sursele de apă pentru sistemului centralizat sunt reprezentate de două captări ale apei freatice din luncile râului Suciu şi pârâului Râoaia, afluenţi ai râului Lăpuş.
Captarea Suciu este compusă din două drenuri, unul situat pe malul drept şi celălalt pe malul stâng al râului Suciu. Drenul de pe malul drept a fost dat în funcţiune în anul 1974 pentru un debit instalat de 10 l/s şi este realizat din tuburi de beton cu lungimea de 500 m şi diametru de 300 mm, pe care sunt prevăzute 5 cămine de vizitare şi un puţ colector. În prezent, acesta este scos din funcţiune datorită riscului crescut de impurificare a apei captate în urma afectării zonei de protecţie sanitară de către inundaţiile din ultimii ani, care au distrus apărarea de mal existentă în zona frontului de captare, accentuându-se fenomenul de erodare a malului. Drenul de pe malul stâng a fost dat în funcţiune în anul 1978 pentru un debit instalat de 6,5 l/s şi este realizat din tuburi de beton cu o lungime de 600 m şi diametru de 600 mm, pe care sunt prevăzute 6 cămine de vizitare şi un puţ colector. Apa captată aici este condusă printr-o conductă cu diametru de 250 mm, care traversează râul Suciu şi se racordează la frontul de pe malul drept, iar debitul mediu zilnic este de 6 l/s.
Captare Râoaia a fost dată în folosinţă în anul 1994 şi este realizată dintr-un dren din tuburi de beton cu diametrul de 400 mm şi lăţimea 5 m, perforate la partea superioară, care este situat la 4 m adâncime şi este acoperit cu 2 straturi de filtru invers, având lungimea de 1.370 m. Pe dren sunt prevăzute 23 de cămine de vizitare din tuburi de beton prefabricate, cu diametrul de 1,00 m, acoperite cu capace metalice, prevăzute cu încuietoare. La capătul aval al drenului sunt prevăzute un cămin colector, din tuburi prefabricate din beton cu diametrul de 2,00 m şi un cămin de măsurare a debitelor, cu deversor, ambele acoperite.
În jurul celor două captări sunt instituite zone de protecţie sanitară conform legislaţiei în vigoare şi sunt împrejmuite cu gard din stâlpi de beton armat şi sârmă ghimpată.
Aducţiunea şi înmagazinarea apei
Apa captată la frontul Suciu este transportată gravitaţional printr-o conductă din tuburi de azbociment, diametru de 250 mm şi lungimea de 3,50 km, până la gospodăria de apă de pe strada Ţibleşului din oraşul Târgu Lăpuş, care cuprinde un rezervor tampon cu volum de 150 mc, o staţie de tratare cu clor a apei înmagazinate şi o staţie de pompare.
Apa captată la frontul Râoaia este transportată gravitaţional printr-o conductă din tuburi de oţel cu diametrul de 400 şi lungimea de 15,00 km până la rezervoarele din cadrul gospodăriei de apă Obreja care cuprinde 2 rezervoare de înmagazinare cu capacitate de 1.000 mc fiecare şi o staţie de clorinare cu clor gazos.
De la rezervoare, apa este transportată către oraş printr-o conductă de oţel cu diametrul de 400 mm şi lungimea de 3,22 km, până în apropierea gospodăriei de apă din Târgu Lăpuş.
Distribuţia apei
Distribuţia apei provenite din sursa Suciu se face prin pompare şi numai atunci când apa provenită de la sursa Râoaia nu acoperă necesarul de apă al oraşului. Staţia de pompare este amplasată la gospodăria de apă de pe strada Ţibleşului, din oraşul Târgu Lăpuş, care este echipată cu 3 pompe tip SADU 100B, acţionate de 2 motoare electrice asincrone de 45 kW şi unul de 30 kW.
Reţeaua de distribuţie a apei potabile este de formă mixtă şi se întinde pe o lungime de 42,7 km (anul 2011). Conductele de distribuţie au diametre cuprinse între 50 mm - 250 mm şi sunt realizate în proporţie de 29% din tuburi de azbociment vechi de 35 de ani, restul de 71% fiind realizate din tuburi de polietilena (PE PN10).
Având în vedere că nu au fost înlocuite toate conductele vechi de azbociment, presiunea maximă de lucru este de 3,5 atm. O creştere a presiunii peste această limită, combinată cu vibraţiile produse de traficului rutier pot duce la avarierea conductelor amplasate în general de-a lungul arterelor de circulaţie.
Sistemul centralizat de alimentare cu apă la nivelul oraşului are prevăzută rezerva de apă necesară stingerii eventualelor incendii, dar reţeaua de distribuţie nu este echipată cu hidranţi de incendiu.
Calitatea apei
Buletinele de analiză periodice ale Direcţiei de Sănătate Publică Maramureş indică o calitate corespunzătoare a apei potabile din punct de vedere chimic şi biologic la intrarea în reţeaua de distribuţie, dar la extremităţile reţelei se constată, de multe ori, depăşirea indicatorilor biologici reglementaţi pentru potabilitatea apei. Din acest motiv se impune o hiperclorinare a apei furnizate, fapt ce determină depăşirea dozei de clor rezidual în apă la consumatorii cei mai apropiaţi de tratarea apei cu clor.

3.2. Sistemul de canalizare
Sistemul de canalizare a apelor uzate există doar în zona urbană a unităţii administrativ - teritoriale Târgu Lăpuş şi au o lungime totală de 22,4 km, deservind un număr de 5.500 de locuitori şi 160 de agenţi economici, astfel că nu nereuşeşte să acopere nevoia reală existentă. Apoape jumătate din acesta a fost realizat între anii 1970 - 1980, din tuburi de beton, cu diametre între 100 - 600 mm, îmbinate prin sistem „cep şi buză" fără inele de etanşare, fiind de tip divizor. Cealaltă jumătate s-a realizat în perioada 2006 - 2008.
Colectarea apelor uzate din Târgu Lăpuş se face prin două colectoare principale de canalizare situate pe cele două maluri ale râului Lăpuş. Colectorul de pe malul stâng porneşte din zona platformei industriale din partea de Est a oraşului, subtraversează apoi râul Lăpuş şi se continuă cu diametrul de 60 cm până la staţia de epurare orăşenească, situată în partea de Vest a localităţii. Pe malul drept, colectorul porneşte cu diametrul de 30 cm din zona centrală a oraşului şi se continuă pe o lungime de cca. 2,5 km până la staţia de epurare orăşenească.
Reţeaua de canalizare pluvială există doar în zona centrală a oraşului Târgu Lăpuş şi acoperă o lungime de apoximativ 2 km de stradă, fiind confecţionată din tuburi de beton ovoidale cu diametrul de 600 - 800 mm. O parte din această reţea deserveşte zona centrului (străzile Eroilor şi Doina), deversarea efectuându-se prin două guri de scurgere în râul Lăpuş, iar o altă parte deserveşte zona de Nord a centrului (strada Pieţii, parţial strada Sadoveanu şi parte din strada Anton Pann, de lâgă sere), deversarea făcâdu-se, de asemenea, în râul Lăpuş. Scurgerile meteorice din apropierea zonei canalizate sunt colectate prin rigole stradale care, în final, se descarcă în gurile de scurgere. Situaţia este necorespunzătoare întrucât zona canalizată nu oferă capacitatea corespunzătoare, existenţa rigolelor nu se încadrează în profilul unei artere principale (acolo unde este cazul), iar secţiunea rigolelor reduce din lăţimea zonei carosabile.
Pe de altă parte, însă, satele componente ale oraşului Târgu Lăpuş nu dispun de reţea de canalizare, iar gospodăriile din aceste localităţi evacuază apele uzate menajere în hasnale neimpermeabilizate. Evacuările directe în pânza freatică prin intermediul acestor hasnale reprezintă un real pericol sanitar, atâta timp cât acelaşi strat de apă subterană este utilizat în scop potabil de către locuitorii din satele componente ale oraşului.
Aşadar, se consideră necesară extinderea si modernizarea reţelelor de canalizare a apelor uzate şi a apei pluviale în perioada următoare.

3.3. Sistemul de epurare
Pentru a minimiza poluarea râului Lăpuş care primeşte apele uzate şi apele pluviale ale oraşului, Târgu Lăpuş dispune de o staţie de epurare spre care se îndreaptă 3 canale colectoare principale: două cu diametrul de 300 mm şi o lungime de 1.500 m fiecare şi unul cu diametrul de 500 mm - 600 mm şi o lungime de 2.100 m. Din anul 2007 la staţia de epurare se execută lucrări de extindere a capacităţii la 100 l/s.

4. Alimentarea cu energie electrică
Conform rezultatelor preliminare ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din 2011, la nivelul unităţii administrativ - teritoriale Târgu Lăpuş, dintre cele 4.664 de locuinţe convenţionale 98,4% erau racordate la reţeaua de alimentare cu energie electrică, rămânând doar 75 de locuinţe neelectrificate. În prezent, nu există probleme în ceea ce priveşte infrastructura de alimentare cu energie electrică, neelectrificate fiind doar câteva case nou construite sau în curs de construire, pentru care electrificarea intră, în mod normal, în atribuţia proprietarilor. Situaţia este, aşadar, mai bună decât media judeţeană (95%) şi media naţională (96,5%).
În perioada 2007 - 2009 s-a derulat un proiect de extindere a reţelelor de electricitate în zona străzii Liviu Rebreanu din oraşul Târgu Lăpuş şi în satul Inău în cadrul programului „Electrificare 2007 - 2009", cu o valoare totală de 22 milioane lei. De asemenea, în cadrul programului mai sunt de realizat extinderi în satul Rogoz, în zona „Şosba" din Târgu Lăpuş şi în zona „Ciucastău" din satul Răzoare.
Teritoriul administrativ al oraşului este alimentat cu energie electrică din Sistemul Energetic Naţional, prin axa de electrificare de înaltă tensiune Baia Mare - Târgu Lăpuş - Băiuţ. De mentionat sunt şi sursele locale de producţie a energiei electrice, precum centralele hidroelectrice de mică putere, care au puteri instalate între 200 - 3.600kW.
În plus, la nivelul autorităţilor locale ale oraşului Târgu Lăpuş, s-a analizat posibilitatea valorificării resurselor energetice regenerabile, fiind efectuat un studiu de fezabilitate pentru realizarea unui parc fotovoltaic, proiect care se află pe lista priorităţilor locale în următoarea perioadă de programare financiară. De asemenea, s-a analizat posibilitatea modernizării şi realizării de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice prin valorificarea energiei eoliene, hidroenergetice, a biomasei, a resurselor energetice geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie.
5. Sistemul de alimentare cu gaz metan şi sursele de încălzire
Teritoriul oraşului Târgu Lăpuş este traversat de una dintre cele mai importante conducte de transport de gaze naturale de pe teritoriul ţării noastre, care face legătura între Ucraina şi Sistemul Naţional de Transport de Gaze Naturale al României. Această conductă de transport de înaltă presiune are traseul Satu Mare - Baia Mare - Târgu Lăpuş - Dej şi este formată din tubulaturi cu diametru de 350 (Ø 12 ¾").
Atfel, alimentarea cu gaze naturale a reţelei locale este asigurată pentru consumul solicitat. Lungimea reţelei de distribuţie a gazului metan pe teritoriul administrativ al oraşului este de 36,6 km, dintre care cea mai mare parte se găseşte în localitatea urbană Târgu Lăpuş, urmată de satele Rohia (6,75 km), Dămăcuşeni (2,4 km) şi Rogoz (1,28 km). De menţionat este faptul că, deşi dispune de aducţiune de gaz, satul Rogoz nu dispune şi de reţea de alimentare/distribuţie a gazului către populaţie.
Se constată, astfel, că reţeaua de alimentare cu gaze este realizată în teritoriul periurban într-o foarte mică măsură în raport cu solicitarile populaţiei, aceasta constituind una dintre disfuncţionalităţile majore la nivelul echipării tehnico - edilitare. În plus, pentru localităţile Cufoaia, Borcut şi Răzoare sunt elaborate şi avizate proiectele de execuţie pentru staţia de reglare şi reţelele de distribuţie, dar lucrările nu au fost încă demarate.
Cantitatea de gaze naturale distribuită populaţiei, agenţilor economici şi instituţiilor publice în anul 2011 a fost de 2.241 mii metri cubi, dintre care 65% a fost destinată uzului casnic (INS). Analizând evoluţia multianuală a cantităţii distribuite în ultimii 10 ani se constată o scădere accentuată a cantităţii de gaze distribuite în zonă pe baza scăderii consumului casnic. Asfel, pe fondul creşterii preţului la gaze naturale şi a identificării unor surse alternative şi regenerabile de energie (lemn, peleti, electricitate etc.), consumul casnic de gaze naturale a scăzut cu 33% în ultimii 10 ani, determinând scăderea cu 24% a consumului total la nivel de unitate administrativ - teritorială, în timp ce consumul industrial a scăzut cu 2,5%.
În ceea ce priveşte sistemele de încălzire, locuitorii oraşului Târgu Lăpuş se bazează în principal pe centrale proprii de casă, apartament sau scară, combustibilul principal pentru acestea fiind gazul sau lemnul. Vechile centrale de cartier din zona urbană au fost dezafectate datorită ineficienţei.
În mediul periurban, alimentarea cu căldură se face în cea mai mare măsură cu sobe cu combustibil solid: lemne şi deşeuri agricole, iar în localităţile Rohia, Dămăcuşeni şi Rogoz şi cu gaze naturale la sobe, în instalaţii individuale de încălzire centrală sau în sisteme centralizate.
6. Infrastructura socio - educaţională
6.1. Infrastructura educaţională
Tradiţia educaţiei în Târgu Lăpuş a început în 1622, anul înfiinţării primei şcoli din localitate, pentru ca în 1821 aici să funcţioneze 3 şcoli confesionale. Un secol mai tarziu, în 1921, a luat fiinţă Şcoala Superioară Românească „Petru Rareş", devenită apoi liceu.
În prezent infrastructura educaţională este formată din:
 Şcoala gimnazială „Nicolae Steinhardt", cu unităţi de învăţământ gimnazial în Răzoare, Rogoz şi Rohia şi o grădiniţă în Boiereni;
 Şcoala gimnazială „Benko Ferencz" din Dămăcuşeni;
 O şcoală specială de ocrotire a copiilor cu deficienţe din Târgu Lăpuş;
 Liceul Tehnologic „Grigore C. Moisil" din Târgu Lăpuş (de acesta aparţinând 5 dintre grădiniţe şi 3 dintre şcolile din mediul rural);
 Liceul Teoretic „Petru Rareş" din Târgu Lăpuş;
 O secţie a Facultăţii de Textile, Pielărie şi Management Industrial a Universităţii de Stat „Gheorghe Asachi" din Iaşi şi o filială a Universităţii private „Agora" din Oradea.
Numărul total al preşcolarilor este de aproximativ 400, iar cel al elevilor este de 2.250, acesţia din urmă fiind repartizaţi pe niveluri de învăţământ după cum urmează: 450 de elevi în învăţământul primar, 600 de elevi în învăţământul gimnazial şi 1.200 de elevi în învăţământul liceal.
În localitatea Târgu Lăpuş sunt localizate Liceul Teoretic „Petru Rareş", care are şi 4 clase de învâţământ gimnazial şi Liceul Tehnologic "Grigore C. Moisil", care are inclusiv clase de învăţământ primar şi gimnazial.
Liceul Teoretic „Petru Rareş"
Liceul Teoretic „Petru Rareş" funcţionează într-o clădire nouă cu 27 de săli de clasă, laboratoare de fizică, chimie, biologie şi 3 laboratoare de informatică, care a fost finalizat în anul 2006 şi beneficiază de dotări la standarde europene, inclusiv calculatoare dotate cu soft educaţional pentru unul dintre laboratoarele de informatică şi un total de 125 de calculatoare cu conexiune la internet. Dotările liceului au fost asigurate prin implementarea unor proiecte cu finanţare nerambursabilă, prin finanţare locală sau prin atrageREA sprijinului unor fundaţii şi organizaţii străine. În plus, liceul dispune de o nouă sală polivalentă de sport, construită la standarde europene, care are o capacitate de 700 de locuri şi care poate găzdui pe lângă orele de educaţie fizică şi sport şi competiţii sportive de interes local.
Dintre proiectele cu un impact major asupra dezvoltării liceului amintim Proiectul „Economia Bazată pe Cunoaştere", finanţat de Banca Mondială şi Guvernul Romaniei, iar dintre fundaţiile străine care au sprijinit liceul amintim: Oudewater şi Woerden din Olanda şi Ville de Champagney din Franţa.
De asemenea, în prezent este în derulare un proiect de construire a „Campusului Şcolar Petru Rareş" în valoare de 10.500.000 lei, finanţat în cadrul Programului Guvernului României privind contruirea de campusuri şcolare de către Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Cercetării. În cadrul acestuia s-au construit sau sunt în curs de construire: un internat cu 100 de locuri pentru elevii liceului, un bloc cu 10 garsoniere pentru profesorii care nu au o locuinţă în Târgu Lăpuş, o cantină - club cu 200 de locuri, terenuri de sport şi se vor face amenajări de incintă.
În cadrul liceului funcţionează 4 clase de gimnaziu (câte una pe fiecare an de învâţământ) şi câte 4 sau 5 clase pe fiecare an de învâţământ gimnazial, cu profil real şi uman. Specializările disponibile pentru ciclul liceal din oferta educaţională a liceului sunt: matematică-informatică, ştiinţe ale naturii, ştiinţe sociale, filologie.
La nivelul anului şcolar 2012 - 2013, la Liceul Teoretic „Petru Rareş" învăţau un număr de 732 de elevi, dintre care 100 de elevi în ciclul gimnazial, fiind organizaţi în 4 clase, şi 632 de elevi în ciclul liceal, organizaţi în 23 de clase. Corpul profesoral al liceului a fost format din 51 de profesori, dintre care 6 suplinitori, cu un profesor mai puţin decât în anul şcolar anterior.
Rata de promovare la examenul naţional a fost de 100%, atât în anul 2011, cât şi în anul 2012, iar rata de promovare a examenului de bacalaureat a fost de 83,04% în 2012 şi de 89,1% în 2011, ceea ce reprezintă rate bune şi foarte bune, reflectând calitatea bună a activităţii de învăţământ.
Liceul Tehnologic „Grigore C. Moisil"
Liceul Tehnologic „Grigore C. Moisil" a fost înfiinţat în anul 1856 ca şi şcoală greco - catolică, de-a lungul timpului trecând prin mai multe transformări în ceea ce priveşte titulatura şi oferta educaţională, fiind chiar desfiinţat în anul 1931 şi reînfiinţat în anul 1948. Din 2004, acesta a avut titulatură şi funcţionalitate de Grup Şcolar, iar de la 1 septembrie 2012 s-a transformat în Liceu Tehnologic.
În prezent, pe lângă liceu funcţionează o şcoală generală în Târgu Lăpuş, 3 şcoli primare cu grădiniţă în Borcut, Dobricu Lăpuşului şi Inău şi 2 grădiniţe, fără învăţământ primar, în Cufoaia şi în Stoiceni şi Dumbrava.
Baza materială a grupului şcolar este formată din clădirile în care funcţionează şcolile şi grădiniţele, în mare parte modernizate prin Programul Guvernului României pentru reabilitarea infrastructurii şcolare din învăţământul preuniversitar de stat în perioada 2007 - 2008, prin contribuţia Consiliului Local Târgu Lăpuş şi prin asigurarea de reparaţii în regie proprie. De asemenea, Grupul Şcolar dispune de sală şi terenuri de sport, bibliotecă şcolară, laboratoare şcolare (informatică, fizică, chimie, biologie), internat şi cantină pentru elevi. Starea dotărilor materiale şi a materialului didactic este bună, programele recente de modernizare contribuind inclusiv la creşterea standardelor de calitate a dotărilor materiale.
La nivelul anului şcolar 2012 - 2013, la Liceul Tehnologic „Grigore C. Moisil" şi şcolile şi grădiniţele aparţinătoare învăţau un număr de 1.059 de copii, dintre care 54 de preşcolari în cele 5 grupe, 41 de elevi în 4 clase de învăţământ primar din mediul rural şi 280 de elevi în 14 clase de învăţământ primar din mediul urban, 259 de elevi în 12 clase gimnaziale, 458 de elevi în 19 clase de învăţământ liceal şi 29 de elevi într-o clasă de învăţământ profesional.
Personalul grupului şcolar era reprezentat în anul şcolar 2012 - 2013 de 75 de profesori, dintre care 29 de profesori suplinitori şi niciun profesor necalificat.
Rata de promovare la examentul naţional a fost de 65,85% în 2012 şi de 77,46% în 2011, iar la examenul de bacalaureat a fost de 44,18% în 2012 şi de 22,22% în 2011, ceea ce reflectă promovabilităţi reduse, dar caracteristice învăţământului tehnologic.
În fiecare dintre localităţile rurale funcţionează o şcoală şi o grădiniţă care aparţine de una dintre cele 4 instituţii cu personalitate juridică, astfel încât copii pot beneficia de educaţie timpurie, facilă şi accesibilă în localitatea proprie. În general, acestea dispun de 1 - 2 săli de clasă, în care funcţioneză câte o grupă de elevi şi una de preşcolari, personalul didactic fiind format din 1 - 2 învăţători şi câte un educator. Şcolile din Dămăcuşeni, Rogoz şi Răzoare dispun de un număr mai mare de săli de clasă, populaţia şcolară de aici fiind mai mare.
În general, scolile din mediul rural au fost dotate cu cate 2 - 3 calculatoare şi o minibibliotecă. Acestea sunt prevazute cu câte o fosă septică/vidanjă, sunt racordate la reţele de apă proprii şi sunt întreţinute de câte un îngrijitor angajat cu jumătate de normă. Unele unităţi funcţionează fără autorizaţie sanitară, datorită dotării, în cele mai multe cazuri, cu doar două cabine de WC. De asemenea, lipsesc spaţiile de joacă pentru preşcolari şi, în unele cazuri, terenurile de sport pentru elevi, impunandu-se, astfel, amenajarea acestora.
În ceea ce priveşte învăţământul universitar, pe teritoriul oraşului Târgu Lăpuş funcţionează o secţie a Facultăţii de Textile, Pielărie şi Management Industrial a Universităţii de Stat „Gheorghe Asachi" din Iaşi, care oferă atât locuri la buget, cât şi locuri la taxă şi o filială a facultăţii private Agora din Oradea, care oferă studii la distanţă pentru două specializări: drept şi contabilitate. Cele două facultăţi funcţionează în clădirea Campusului Petru Rareş şi oferă posibilitatea tinerilor din comunitate să urmeze studii superioare, chiar dacă nu dispun, din cauza crizei economice, de resursele financiare necesare pentru a studia în centre universitare precum Cluj, Iaşi, Oradea sau chiar Baia Mare.
6.2. Infrastructura de sănătate publică
Oraşul Târgu Lăpuş dispune din punct de vedere al infrastructurii de sănătate publică de:
 Spitalul Oraşenesc Târgu Lăpuş;
 Centrul Social Multifuncţional din Târgu Lăpuş;
 Policlinica Orăşenească;
 7 cabinete medicale individuale (medici de familie).
 Staţia S.M.U.R.D. Târgu Lăpuş;
Spitalul Orăşenesc Târgu Lăpuş este, în prezent, unul dintre cele mai mari şi mai moderne spitale orăşeneşti din judeţul Maramureş, fiind inaugurat în anul 2011 (în clădirea nouă) într-o construcţie modernă, cu 8 etaje, din zona centrală a oraşului (strada Tineretului). Investiţia totală în realizarea acestui proiect s-a ridicat la 17.840.000 lei, fiind finanţată de la bugetul de stat prin Ministerul Sănătăţii şi s-a derulat pe parcursul a peste 10 ani. Clădirea a fost proiectată şi construită la standarde moderne, spitalul beneficiind de saloane cu 2 - 3 paturi, oferindu-se, astfel, pacienţilor servicii de cea mai bună calitate şi la un grad de confort ridicat. Capacitatea spitalului este de 100 de paturi pentru pacienţi şi 5 paturi pentru însoţitori.
Deservind populaţia oraşului şi a comunelor din zonă, pe o rază de aproximativ 45 de kilometri, spitalul oferă asistenţă medicală pe următoarele specializări medicale: medicină internă (40 paturi) - dintre care cu componentă de neurologie (10 paturi), chirurgie generală (20 paturi), obstretică - ginecologie (10 paturi), pediatrie (10 paturi), recuperare, medicină fizică şi balneologie (15 paturi) şi compartiment A.T.I. - Anestezie şi Terapie Intensivă (5 paturi). De asemenea, spitalul dispune de cameră de gardă, farmacie, laborator de analize medicale, laborator radiologie şi imagistică medicală, laborator de recuperare, medicină fizică şi balneologică, cabinet de planificare familială, cabinet de medicină dentară şi dispensar TBC.
În sistem ambulator, spitalul deserveşte populaţia cu cabinete în următoarele specialităţi: medicină internă, chirurgie generală, obstretică - ginecologie, pediatrie, oftalmologie, ORL, dermatovenerologie, neurologie, cardiologie, pneumologie, recuperare, medicină fizică şi balneologică şi urologie.
Personalul spitalului este format, la nivelul anului 2013, din 16 medici (dintre care unul cu jumătate de normă şi 6 rezidenţi), 58 de asistente şi 16 infirmiere. Personalul medical cu studii superioare reprezintă, aşadar, 18% din personalul spitalului, asistentele reprezintă 64% din personal, iar infirmierele 18%.
În anul 2012, spitalul a deservit un număr de 25.347 de pacienţi, în scădere cu aproape 20% faţă de 2011, când au fost trataţi 31.648 de pacienţi, şi cu 37% mai puţini decât în 2010, anul de vârf pentru spital, când au fost trataţi aproape 40.500 de pacienţi.
Cea mai mare problemă cu care se confruntă, în prezent, spitalul este lipsa personalului calificat, numărul medicilor fiind mult mai mic decât necesarul şi, de asemenea, în scădere faţă de anii anteriori (în 2009 erau 19 medici, în 2008 erau 18, iar în 2011 erau 17 medici).
Centrul Social Multifuncţional este o unitate de asistenţă medico - socială, inăugurată în anul 2011 prin finalizarea unei investiţii de 1.445.860 lei, finanţate de la bugetul local şi bugetul de stat. Mobilarea şi dotarea centrului s-a făcut şi prin donaţii, cu sprijinul unor ONG-uri. Centrul dispune de 40 de paturi în saloane destinate bolnavilor cronici, de o sală multifuncţională, 7 cabinete medicale pentru medicii de familie, o sală pentru pensionari, o sală de mese şi grupuri sanitarea. De asemenea, din august 2011, aici funcţioneză un spaţiu destinat Asociaţiei fraceze „Service Escale Roumanie" care are ca şi scop reintegrarea în familie şi în societate a unor tineri francezi, cu vărste cuprinse între 13 - 17 ani, care au suferit diverse traume, în urma cărora au apărut schimbări de comportament.
Policlinica orăşenească din Târgu Lăpuş funcţionează într-o cladire nouă, din Piaţa Eroilor, care a fost dată în folosinţă în anul 2005. Aceasta a fost construită conform standardelor de calitate ale construcţiilor cu denstinaţie spitalicească. Din punct de vedere al dotarilor, policlinica beficiază de aparatură de bună calitate şi cadre medicale bine pregatite şi poate face faţă în totalitate fluxului de pacienţi.
Serviciile de asistenţă medicală
Pe raza oraşului Târgu Lăpuş, serviciile de asistenţă medicală sunt asigurate prin intermediul a 7 cabinete individuale de medicină de familie, precum şi a serviciilor specializate, existente la nivelul Policlinicii oraşului.
În mediul rural nu există cabinete medicale dedicate, apropierea de localitatea urbană şi existenţa transportului în comun făcând posibilă deplasarea locuitorilor până la cabinetele din Târgu Lăpuş.
Staţia S.M.U.R.D. din oraşul Târgu Lăpuş a fost inăugurată în decembrie 2011, fiind cea de-a cincea din judeţul Maramureş. Staţia este dotată cu o autospecială de tip „B", cu echipaj de prim ajutor calificat şi este deservită de câte trei paramedici, pompieri pe tură. Înfiinţarea acestei staţii a fost necesară în vederea diminuării timpului de răspuns şi rezolvării cu operativitate a cazurilor medicale de urgenţă din această zonă. Zona de intervenţie al noii staţii S.M.U.R.D. este identică cu cea a Pichetului de Pompieri Târgu Lăpuş, care are o populaţie de 34.846 de persoane şi cuprinde un oraş, 8 comune şi 36 sate. Înfiinţarea staţiei S.M.U.R.D. Târgu Lăpuş va duce la micşorarea timpului mediu de răspuns la urgenţe medicale de la circa 90 de minute la 30 minute, asigurânduli-se, astfel, cetăţenilor din această zonă asistenţa medicală de nivelul aşteptat din partea unor structuri profesioniste.
Cele mai frecvente afecţiuni ale populaţiei oraşului Târgu Lăpuş sunt cele cardiovasculare, cele respiratorii şi cele metabolice (diabet şi obezitate). Pe lângă acestea, anumite afecţiuni, precum cele reumatice, tiroidiene şi psihosomatice, sunt favorizate de factorii de mediu, iar populaţia îmbătrânită din zonă suferă în principal de afecţiuni cardio-vasculare şi reumatismale.


6.3. Infrastructura culturală
Infrastructura culturală a oraşului Târgu Lăpuş este compusă din:
- Casa de Cultură „Vasile Grigore Latiş" din Târgu Lăpuş;
- Biblioteca oraşenească Târgu Lăpuş;
- Biblioteca „Casa poetului" de la Mănastirea Rohia;
- Biblioteca Protopopiatului Ortodox Român din Târgu Lăpuş;
- Bibliotecile unităţilor de învăţământ prevăzute cu secţie de împrumut;
- Muzeul din incinta Mănastirii Rohia;
- Căminele culturale din Rohia, Dămăcuşeni, Rogoz, Stoiceni, Dobricu Lapuşului, Inău, Borcut, Cufoaia, Răzoare, Boiereni.
Casa de Cultură „Vasile Grigore Latiş" din Târgu Lăpuş îşi are sediul în zona centrală a oraşului, pe strada Eroilor, şi funcţionează într-o clădire reabilitată şi modernizată în anul 2012 printr-un proiect în valoare de 1.870.680 lei, finanţat de la bugetul local şi bugetul de stat. Prin acelaşi proiect s-a asigurat şi dotarea cu mobilier şi echipamente la standarde moderne a Casei de Cultură, astfel încât, în prezent, este asigurată desfăşurarea în cele mai bune condiţii a activităţilor cultural - artistice şi ştiinţifice.
În ceea ce priveşte Căminele Culturale din satele aparţinătoare oraşului Târgu Lăpuş se constată faptul că 5 dintre acestea au fost reabilitate recent şi sunt în stare bună de funcţionare (Căminele Culturale din Dămăcuşeni, Rogoz, Stoiceni, Dobricu Lăpuşului şi Cufoaia), pe lângă acestea, Căminul din Boiereni funcţionând într-un spaţiu adecvat din cadrul şcolii, care a fost adaptat pentru activităţi culturale, în timp ce la căminele culturale din Borcut şi Inău se lucrează în prezent, iar cel din Răzoare este într-o stare relativ avansată de degradare şi necesită reparaţii urgente. Având în vedere numărul redus de locuitori, localităţile Dumbrava şi Groape nu dispun de cămin cultural. Administraţia tuturor căminelor culturale este asigurată de delegaţii săteşti care sunt comisii alese de cetăţenii fiecărui sat pentru a se ocupa de problemele localităţii.
Biblioteca orășenească Târgu Lăpuș, înființată în anul 1949, funcționează în prezent în incinta Casei de Cultură şi dispune de un fond de carte de aproximativ 27.000 de volume. cu caracter enciclopedic, care se adresează tuturor categoriilor de cititori, de la preșcolari până la intelectuali de marcă. În sala de lectură mobilată şi dotată modern, cititorii pot consulta atât colecții periodice, cât și orice altă carte din bibliotecă. Pe lângă colecţiile de carte, biblioteca dispune de 4 calculatoare conectate la internet, un scanner, o imprimantă şi un videoproiector.
Biblioteca de la Mănăstirea Rohia, organizată de filosoful Nicolae Steinhardt - monahul Nicolae de la Rohia - după modelul marilor biblioteci publice, dispune de aproximativ 40.000 de cărţi şi reviste cu conţinut teologic şi de cultură profană. În afară de fondul principal teologic, biblioteca adăposteşte cărţi din numeroase şi variate domenii ca: istorie, arheologie, artă, poezie şi proză literară (română şi straină), muzică, ştiinţe, geografie, diplomaţie, dramaturgie, etnografie, literatură populară, critică, eseistică, filosofie, psihologie, logică, precum şi biografii, memorii, jurnale, cărţi juridice, de economie politică, ştiinţă politică, sociologie şi manuale didactice. Cărţile din biblioteca mănăstirii pot fi împrumutate doar în incinta mănăstirii.
Muzeul Mănăstirii Rohia este amenajat începând cu anul 2007 în biserica de lemn din cadrul „Colţului maramureşan" al Mănăstirii Rohia, după ce în perioada 1983 - 2007 se găsea la etajul II al „Casei Poetului" din incinta mănăstirii. Muzeul adăposteşte o bogată colecţie de carte veche bisericească şi o frumoasă colecţie de icoane pe lemn şi pe sticlă, datând din secolul al XVIII-lea.
În ceea ce priveşte asociaţiile şi organizaţiile culturale care îşi au sediul sau îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul oraşului Târgu Lăpuş, menţionăm Asociatia culturală „Astra Lăpuşană" care a fost înfiinţată în anul 1908 ca departament al Asociaţiei Culturale „Astra Bistriţeană". În prezent, aceasta este constituită ca organizaţie de sine stătătoare, la rândul său având în subordine 6 cercuri comunale din zona Lăpuş şi Chioar.
Printre personalităţile reprezentative ale zonei se numără:
 Grigore Leşe - rapsod popular;
 Vasile Latiş - poet, folclorist, profesor universitar, doctor în filologie;
 P.S. Iustinean Chira - episcopul Maramureşului „Vlădicul";
 P.S. Iustin Hodea Sigheteanu - episcop vicar al Maramureşului şi Sătmarului;
 Nicolae Steinhard - eseist, critic literar, filozof, monahul de la Rohia;
 Alexandru Perţa Cuza - meşter popular şi sculptor;
 Nicolae Şerban - sculptor din satul Rogoz;
 Nicolae Man - sculptor şi creator popular.
6.4. Infrastructura cultelor
Populaţia oraşului Târgu Lăpuş aparţine unui număr de 7 culte, după cum urmează: ortodox, romano -catolic, greco - catolic, reformat, penticostal, baptist şi martori ai lui Iehova.
Infrastructura cultelor este formată din:
 22 de Biserici Ortodoxe, cel puţin câte o biserică în fiecare sat aparţinător, astfel că populaţia majoritar ortodoxă beneficiază de serviciu religios în fiecare localitate;
 o Biserică Romano - Catolică, atestată documentar în anul 1752, având hramul „Înălţarea Sfintei Crucii";
 o Biserică Greco - Catolică;
 o Biserică Reformată, atestată documentar în anul 1839;
 o Biserica Penticostală, înfiinţată în 1979, purtând numele de Biserica „Betel";
 o Biserică Baptistă;
 o Casă a Regatului Martorilor lui Iehova.
La acestea se mai adaugă cele 3 mănăstiri ortodoxe, recunoscute la nivel regional şi naţional:
- Mănăstirea „Sfanta Ana", din satul Rohia, atestată documentar în anul 1926, având hramul „Adormirea Maicii Domnului";
- Mănăstirea „Rohiiţa", aflată în satul Boiereni, atestată documentar în 1849, dar care a fost arsă în perioada 1761 - 1762. Aşezământul monahal a fost reînfiinţat în anul 1993, iar în anul 2004, prin contribuţia Mănăstirii de la Rohia, s-a construit biserica cu hramul „Sfinţii Arhangheli Petru şi Pavel";
- Mănăstirea din Şatra Pintii, cu hramul „Naşterea Domnului şi Înălţarea Sfintei Crucii", construită în anul 1989;
Dintre bisericile ortodoxe cea mai cunoscută este Biserica cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril", din satul Rogoz, care a fost inclusă în patrimoniul UNESCO şi care este una dintre cele mai frumoase şi mai complexe biserici de lemn construite în Transilvania. Datând din anul 1663, după cum arată inscripţia de la intrare care evocă invazia tătarilor din anul 1661, biserica prezintă un plan rar întalnit: pronaosul poligonal, cu acces spre Sud, naosul dreptunghiular şi absida altarului în retragere, poligonală cu şapte laturi. Deasupra pronaosului se înalţă turnul - clopotniţă care este pătrat şi are camera clopotelor deschisă, în consolă, cu stâlpi şi arcade, iar acoperişul este înalt, piramidal şi are turnulete de colţ. Un punct deosebit este şi exteriorul bisericii, bogat decorat, cu streaşina sprijinită pe console cu terminaţie în cap de cal şi grinzile de sub streaşină cu muchiile crestate.
4.6.5. Infrastructura sportivă
Principalele sporturi practicate în oraşul Târgu Lăpuş sunt fotbalul, voleiul, atletismul, tenisul de câmp şi artele marţiale. Infrastructura sportivă a oraşului este alcatuită din următoarele obiective:
- 1 teren de fotbal;
- 1 bază sportivă cu teren de fotbal;
- 1 sală polivalentă;
- 2 săli de sport şcolare;
- 2 terenuri de tenis de câmp.
Baza sportivă orasenească, situată în oraşul Târgu Lăpuş, în zona centrală din apropierea Primăriei, (strada Stadionului, nr. 5) este o investiţie recentă realizată la standarde moderne prin implementarea unui proiect de reabilitare a vechii baze sportive care era în stare avansată de degradare. Beneficiarul acestui proiect care s-a implementat în perioada 2009 - 2012 a fost Consiliul Local Târgu Lăpuş. În prezent, baza sportivă este compusă dintr-un teren de sport, vestiare şi tribune şi dispune de alimentare cu apă şi canalizare şi împrejmuire adecvată, pentru aceasta realizându-se, inclusiv, lucrările necesare de amenajare.
Sala polivalentă este în proprietatea Oraşului Târgu Lăpuş, dar administrarea sa este împărţită între administrația publică locală și de Liceul Teoretic „Petru Rareş". Este situată lângă construcția nouă a Liceului Teoretic „Petru Rares" și a fost finalizată în anul 2008, la fel ca şi aceasta. Sala polivalentă are o capacitate de 700 de locuri şi a fost proiectată să deservească competițiilor sportive. Terenul de joc deservește mai multor sporturi precum: handbal, volei, tenis de câmp, basket și în general jocurilor de sală, aici organizându-se competiţii sportive. De asemenea, sala polivalență dispune de o sală de forță și TaeBo.
Sala de sport a Liceului Tehnologic „Grigore C. Moisil" dispune de o construcție robustă, ce oferă un spatiu de joc de dimensiunile unui teren de handbal. Este prevăzută cu două camere de vestiar și o mini sală de forță, însă din cauza spațiului insuficient desfășurării unor competiții sportive (chiar și locale), a lipsei grupului sanitar și a dușurilor, dar și a stării degradate a vestiarelor, se intenționează construirea unei noi săli de sport pe un perimetru din curtea școlii, această dispunând de suficient spațiu pentru demararea unor lucrări de acest gen.
De asemenea, în anul 2012 a avut loc recepţia finală pentru sala de sport şcolară din localitatea Răzoare realizată printr-un proiect derulat prin Compania Naţională de Investiţii, valoarea totală a investiţiei fiind de 1.157.982,13 lei.
Cele două terenuri de tenis de câmp se află în proprietate privată şi pot fi închiriate pentru practicarea acestui sport. Starea lor este optimă pentru joc, terenurile dispunând de vestiare, toaletă și mobilier adecvat.
Principalele asociații sportive din Târgu Lăpuș sunt cele două asociații sportive școlare: „Stiinţa Târgu Lăpuş", care aparține de Liceul Teoretic „Petru Rareş" și „Viitorul", care aparține de Liceul Tehnologic „Grigore C. Moisil". La acestea se adaugă și Asociația Sportivă „Lăpuşul" care deține două echipe (seniori și juniori) de aproximativ 40 de legitimati și care este clasată în divizia D. De asemenea, în oraș mai funcționează un club de arte marțiale care are în jur de 30 de legitimaţi.
6.6. Infrastructura de asistenţă socială
Infrastructura de asistenţă socială din oraşul Târgu Lăpuş este reprezentată de:
- Centrul Social Multifuncţional;
- Centrul Social pentru Tineri aflaţi în situaţii de dificultate;
- Centrul de incluziune socială;
- O casă de tip familial pentru copiii abandonaţi.
Centrul Social Multifuncţional este o unitate de asistenţă medico - socială, inăugurată în anul 2011, care oferă asistenţă medicală şi socială pentru bolnavii cu afecţiuni cronice, inclusiv bolnavi imobilizaţi la pat, care necesită ajutor, dar şi supraveghere medicală. Unitatea dispune de 40 de paturi în saloane, o sală multifuncţională, 7 cabinete medicale pentru medicii de familie, o sală pentru pensionari, o sală de mese şi grupuri sanitare. Aceasta se autofinanţează prin sistemul de co - plată, pacienţii din oraşul Târgu Lăpuş şi satele aparţinătoare beneficiind de o reducere de 33%.
Centrul Social pentru Tineri aflaţi în situaţii de dificultate a fost inaugurat în martie 2013, fiind o investiţie realizată cu finanţare europeană, printr-un proiect în valoare totală de 4.954.330 lei (fără TVA), la care Oraşul Târgu Lăpuş a avut o contribuţie proprie de 2% din valoare cheltuielilor eligibile (98.226,6 lei) şi cărora li s-au adăugat cheltuielile neeligibile (43.000 lei) şi TVA-ul (654.319,28 lei). Centrul se adresează tinerilor cu vârsta de peste 18 ani care se găsesc într-o situaţie dificilă şi le oferă consiliere în găsirea unui loc de muncă şi a unei locuinţe, îndrumare pentru descoperirea aptitudinilor, calificare şi orientare, astfel încât să devină independenţi şi capabili să se întreţină singuri. În prezent centrul are 9 angajaţi.
6.7. Infrastructura de siguranţă publică
Poliţia Oraşului Târgu Lăpuş funcţionează printr-o secţie de poliţie situată în Piaţa Eroilor la care sunt arondate localitatea urbană şi cele 13 localităţi rurale de pe raza administrativ - teritorială a oraşului. Personalul secţiei este format din 3 ofiţeri şi 20 de agenţi de poliţiei. Localităţile arondate nu pun probleme speciale, nefiind nicio comunitate cu infracţionalitate ridicată sau sate izolate la care intervenţiile să fie deosebit de dificile. Dintre infracţiunile specifice cu care se confruntă comunitatea menţionăm furturile din locuinţe, dependinţe şi societăţi comerciale; lovirile şi alte violenţe; conducerea autovehiculelor neînmatriculate şi conducerea sub influenţa alcoolului. De asemenea, cazurile de recidivă şi infracţiunile comise de persoane în tranzit, înregistrate în oraşul Târgu Lăpuş, sunt reprezentate în general de furturi din locuinţe şi societăţi comerciale.
De asemenea, oraşul Târgu Lăpuş dispune şi de Poliţie Locală, care a fost înfiinţată în martie 2007 cu denumirea de Poliţie Comunitară, denumirea actuală fiind adoptată în luna decembrie 2010. Dacă iniţial avea 3 agenţi, în prezent sunt prevăzute 13 posturi, dintre care doar 7 sunt ocupate, agenţii locali desfășurând în general activități de patrulare și de menținere a ordinii publice. Instituţia este în subordinea primarului, şi funcţionează cu finanțare de la Consiliul Local Târgu Lăpuș.
În plus, pe teritoriul oraşului Târgu Lăpuş îşi are sediul şi un Serviciu de Intervenții pentru Situații de Urgență. Acest serviciu este organizat sub forma unui comitet local care este condus de primar, are în componență 44 de membri și este mobilizat să intervină în cazul calamităților naturale, alunecărilor de teren și a incendiilor. Serviciul ISU dispune de un centru operativ pentru situații de urgență format din 13 angajați, la care se adaugă 47 de membri civili: reprezentanți ai unităților comerciale, directori de firme, administratori de bloc etc. De asemenea, în oraşul Târgu Lăpuş există şi un Pichet de Pompieri care are un efectiv de 30 de pompieri.
Dotările centrului ISU constau în: o autospecială APCT 8135, cu o capacitate de 3.900 litri, un buldo-excavator, 2 autobasculante, 1 tractor cu semiremorcă, 1 autovidanja, 1 autoturism ARO, 1 autobuz și 2 microbuze TV 12. La acestea se adaugă și dotările Pichetului de Pompieri, care dispune la rândul său de 2 autospeciale de stingere a incendiilor (un Iveco Magirus, cu o capacitate de 1.500 litri și un Roman APCA, cu o capacitate de 9.000 litri apă și 500 litri spumogen), o motopompă portabilă de 4 Kw (3.600 r/m), 1 barcă cu motor şi o autoscară. Pentru alarmarea publică în caz de urgență sunt folosite cele 5 sirene electrice, ce dezvoltă o putere mult mai mare decât cele clasice. Acestea sunt amplasate la Primărie, la Liceul „Petru Rareș", la SC Filbac, la SC Vestindustri și la Societatea de Drumuri.
Remiza PSI din strada Doinei a fost reabilitată şi mansardată începând cu anul 2007 printr-un proiect total de 628.900 de lei finanţat de la bugetul local.
6.8. Infrastructura de agrement. Gestiunea spaţiilor verzi
Spațiile verzi construite se regăsesc doar în intravilanul zonei urbane - localitatea Târgu Lăpuș şi ocupă o suprafață de doar 1 hectar, ceea ce reprezintă 0,84% din totalul spațiului intravilan. În consecință, suprafața de spații verzi care revine unui locuitor din zona urbană este de doar 1,95 mp, o valoare foarte redusă ce reflectă nevoia stringentă pentru amenajarea de noi zone cu această destinaţie. În acest sens, în prezent, se află în derulare un proiect pentru realizarea unui parc central în oraşul Târgu Lăpuş, cu o valoare totală de 1.209.237 lei, finanţat prin Agenţia pentru Fondul de Mediu.
O situație mai bună se prezintă în cazul zonelor de agrement, care însumează 8,85 hectare. Astfel, rezultă o suprafaţă de 17,3 mp/locuitor raportat la populaţia din mediul urban, dar de doar 7,8 mp/locuitor raportat la întreaga populaţie a unităţii administrativ teritorială, impundu-se lărgiri ale zonelor de agrement. Dintre zonele actuale de agrement de menţionat este lacul Lighet, o zonă naturală foarte frumoasă care prezintă amenajări satisfăcătoare pentru petrecerea timpului (foişor, ponton etc.).